Asculta-ma aici: 

Draga copac,

Scriam zilele trecute articolul Crinei, copacelul care a lasat tot in spate si cu un bagaj mic si fara planuri mari  a ales sa se mute singura in Bali si sa fie fericita cu putin. Si ma gandeam, ca norocul fericirii si-l mai face omul si sigur cu mana lui.

Intr-o lume superficiala, sistematizata si cam posaca, uneori trebuie sa invatam si singuri sa traim in armonie. Este greu sa schimbam lumea, oamenii din jurul nostru, situatiile cu care ne intalnim, dar este usor sa ne schimbam propria perspectiva si sa ne cream propriul drum launtric spre mai multa pace in inima noastra. Este vorba de contributia fiecaruia in parte sa facem lumea asta mai buna.

Oamenii “nefericiti “ (ma refer la cei care nu au motive cu adevarat reale sa fie nefericiti) care imi ies in cale, au o caracteristica comuna: evident,  toti  vor cu disperare sa fie fericiti, dar nu intr-un mod constructiv.  Se plang de  ceea ce sunt, de lucrurile pe care nu le au, nu le-au facut sau nu le vor face.  Eu cred ca lucrurile stau mult mai simplu, eu cred ca fericirea nu se ravneste in curtea altuia, pentru fericire nu trebuie sa lupti cu disperare, trebuie doar sa ai ochi sa o vezi, pentru ca este in tine. In orice moment poti deveni fericit, daca alegi sa iti schimbi perspectiva asupra adevaratelor valori in viata. Primul pas ar fi recunostinta pentru ce esti si ce ai in acest moment,  apoi toate lucrurile curg de la sine.

Priviti cu iubire tot ceea ce este in jurul vostru, simtiti si ganditi cu iubire si astfel  veti atrage oameni mai buni si situatii mai fericite in calea voastra.

Va invit sa va focalizati mintea in zona inimii, sa fiti recunoscatori pentru acest moment sfant in care sunteti in viata si sa-i spuneti ei, inimii voastre  “multumesc ca bati pentru mine, de azi aleg sa fiu fericit”.

❤