Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu

Solitudinea – un dar sau o povara? Tu alegi!

Leave a comment

67687887_2360796313986044_4309324194849488896_n

In ultima perioada au aparut foarte multe videoclipuri cu doamne trecute de 100 de ani care spun mandre ca secretul longevității lor este faptul ca au fost singure si ca nu au permis barbatilor sa le streseze prea tare.

Exista echipa femeilor entuziasmate de aceste doamne simpatice, care posteaza videoclipurile mandre, spunand ca femeile acestea sunt geniale si asa vor face si ele.

Iar in cealalta tabără sunt femeile care spun ca mai bine o viata mai scurta, dar plina “cu de toate”.

Varianta pe care o găsesc eu castigatoare este, ca de obicei, cea de mijloc.

Solitudinea este resimtita ca fiind ceva negativ doar cand aceasta este aleasa din frica sau este determinata de frici. Din frica de abandon sau de respindere (subiecte larg dezbatute de Lise Bourbeau in cartile sale) foarte multe persoane aleg sa inchida usa si sa se consoleze cu afirmatii amare “nu exista ce imi doresc eu”, “toti barbatii sunt la fel” “toate femeile inseala” etc. Aceasta este o alegere din ego si din frica. Tot din aceste frici, acceptam situatii nefericite, relatii abuzive sau care nu ne fac fericiti.

Egoul si-a făcut bine temele si acum are puterea sa ne fure speranța ca putem, la un moment dat, sa avem o relatie fericita care ne-ar putea ajuta sa evoluam frumos, egoul ne face sa credem ca este greu de obtinut spre imposibil.

Din fericire, viata ne da si a doua optiune – putem sa intelegem temerile egoului, sa ne acceptam si vindecam fricile si sa ne dam voie sa “trăim” tot ceea ce ne daruieste viata.

Domeniul iubirii este cam singurul din viata noastra care nu poate fi influentat foarte mult, pentru ca implica doua persoane si noi putem atinge doar ce tine de noi.

Ce putem face noi pentru noi si pentru o eventuala relatie? In primul rand sa investim in evolutia noastra si sa profitam de acest dar al solitudinii pentru a avea grija de dezvoltarea noastra spirituala.

Solitudinea este o oportunitate de a ne indragosti de cea mai importantă persoana din viata noastra, de noi si repezinta o perioada de descoperire si evolutie. Ai timp sa inveti ce anume iti doresti, ce nu iti doresti, ce te face fericit(a), ce ai nevoie, care este limbajul tau al iubirii, ce te recomanda, de ce esti o comoara la casa omului, poti alege sa faci fix ce vrei tu, cand vrei tu, cum vrei tu, inveti despre rabdare, despre acceptare.

Tocmai din aceste motive este si recomandata o perioada de singuratate dupa o despartire, pentru a te redescoperi, din nou, tu, autentic fara atasamentul de partenerul tau.

Atunci cand înveți sa fii fericit singur, alegerile pe care le vei face pe viitor sunt facute din preaplin, nu din frica sau nevoie. Dar mai ales, scoala solitudinii te invata ca toate resursele pentru o viata implinita si fericita vin din interiorul tau.

Cand incepi o relatie din acest punct, poti sa oferi si sa primesti neconditionat si in acelasi timp sa nu te pierzi in relatie, sa ramai tu.

Nu este nimeni capabil sa iti ia presul fericirii de sub picioare pentru ca tu l-ai pus acolo. Este al tau.

Aceasta investitie in sine nu ramane nerasplatita, cu cat cresti mai mult si iti schimbi energia, cu atat oamenii si experientele pe care le atragi sunt imbunatatite.

Foarte multa vreme spuneam ca “o sa vizitez o anumita destinatie atunci cand o sa il cunosc pe The One” sau “nu vreau sa experimentez un anumit lucru singura, trebuie un partener pentru asta”.

In realitate, acestea sunt doar limitari pe care ni le punem singuri, bariere si conditionari. In ziua de azi, absolut orice se poate face pe cont propriu si cine stie… poate fix in acel moment poti cunoaste pe cineva potrivit pentru tine.

Din cercetările făcute pentru cartea “De ce ne atragem & De ce ramanem impreuna” mi-am dat seama ca aceste cupluri asumate si autentice s-au format pe un astfel de fundament.

Oamenii descrisi in carte sunt destul de maturi sa inteleaga faptul ca ar putea sa supravietuieasca unul fara celalalt, dar nu isi doresc asta. Niciun cuplu nu s-a format in energia disperarii – “trebuie sa gasesc pe cineva”. In realitate, nu trebuie nimic.

Totul este asa cum trebuie sa fie. Partenerii descriși in carte se aleg, iar si iar, asumat si constient, unul pe celalalt. Nu este o nevoie sau o necesitate, este o dorinta.

Este ok sa ne dorim un parteneriat, viata este mai bogata in doi. Insa, mai intai trebuie sa intelegem frumusetea vietii pe cont propriu. Abia atunci suntem capabili sa intelegem de ce alegem ceva, cu ce scop, din asumare si nu din nevoie. Doar in acest punct devenim oameni care au posibilitatea sa aleaga, nu sa cerseasca.

Care sunt dezavantajele atunci cand actionezi din frica de singuratate?

  • Te multumesti cu “merge si asa”.
  • Te limitezi, nu iti dai voie sa experimentezi.
  • Accepti o relatie care nu te face fericit(a) de teama ca nu o sa gasesti “ceva mai bun”.
  • Devii dependent de ceilalti.
  • Consideri ca nu meriti mai mult.
  • Alergi incrancenat(a) dupa dragoste in loc sa o lasi sa te gaseasca zambind

Vineri, 9 August de la 19.00 dezvoltam acest subiect, si prin exercitii punctuale invatam de ce este nevoie si cum sa fim fericiti singuri (si cu parteneri).

Ana -Web (40)

Despre facilitator – Ana Dragalina

Psiholog / Scriitoare / Self Love Coach

Autoarea cărţilor: “I wanted to die, but I changed my mind” şi “De ce ne atragem & De ce rămânem împreună”

“Deşi studiez psihologia şi frecventez cursurile de dezvoltare personală de la 18 ani, majoritatea învăţămintelor şi-au dovedit eficacitatea doar după ce am părăsit viaţa în corporație și m-am mutat in Bali. Ştiam mult, aplicam puţin.
Curajul “nebunesc” mi-a demonstrat că sunt mai puternică decât cred şi toate resursele erau deja în mine, era nevoie doar să le zdruncin puţin să iasă la suprafaţă.

În decurs de un an am publicat 2 carti (momentan lucrez la a treia), 1 curs online, creez magie pentru mai multe branduri din Romania (Content Creator & Copy writer) şi mă plimb între cele două case ale inimii mele – Romania unde mă încarc de iubire şi Bali unde mă încarc de cursuri şi spiritualitate – până când ceva (cineva) o să mă ia de mână să îmi demonstreze că acasă poartă un “anumit” nume.
În esenţă nu ne deosebim cu nimic, poate doar cu anumite informatii pe care este posibil ca eu sa le fi descoperit în căutările şi studiile mele si pe care vreau să le impart cu tine.
La bază toţi ne dorim aceleaşi lucru – Să fim fericiţi.”

 

Author: suntuncopac

Suntuncopac si-mi place sa vorbesc despre asta! www.suntuncopac.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.