Draga Copac, de ceva timp in cadrul sedintelor private am introdus o metoda foarte utila – Matrix Reimprinting, pe care am testat-o pe propria piele si am fost foarte surprinsa si impresionata de rezultate. Astazi vreau sa iti prezint testimonialul unui copacel curajos care si-a dat voie sa se deschisa, sa se descopere si mai ales sa se vindece prin intermediul acestei tehnici.
“MATRIX…Calatoria mea in timp si vindecarea
M-am surprins adesea cu tot felul de frici si intrebari stupide care nu faceau altceva decat sa ma piarda in detalii si sa ma opreasca din drumul pe care l-am ales. “Ce vor spune colegii de apartament daca port tricoul lui tata si bag 5 masini la spalat, consecutiv?” “Merit sa primesc tot ce am daca nu am muncit suficient?” “Daca pun sacu’ asta pe mine, ma fardez cu verde si imi fac un mot in cap doar ca sa merg la piata dupa marar, sunt oare…exagerata?” Sunt simple intrebari care ascund extrem de bine in spate probleme nerezolvate din copilarie. Vrem sau nu, ele ne guverneaza viata in prezent, ne opresc din evolutie si anuleaza ceea ce ne defineste ca suflete.
That is the point!
Ne intereseaza prea mult parerile altora despre noi, consideram ca nu meritam sa primim tot ceea ce avem pentru ca nu am muncit suficient sau ne lasam guvernati de ganduri si idei parazite. Acestea fiind spuse, ce faci cand nu stii ce sa faci? Practic, NIMIC. Sau mai bine zis, te intorci la origini. Incerci sa gasesti metode prin care rascolesti amintiri, oameni din trecut si nu ma refer la 3 Sud Est pe care ii chinuiau amintirile prin 1999.
Intr-un context potrivit, m-am intors pe salteluta de yoga in locul care “m-a resuscitat”, iar copacul-mama m-a invitat la o calatorie in timp, prin MATRIX. In cadrul terapiei cu copacul a iesit la iveala problema legata de faptul ca nu merit sa primesc cat timp nu muncesc suficient pentru acel ceva. Asta e strans legata de faptul ca inca de pe bancile scolii rupeam cotaorele cartilor, invatant. Asa consideram eu ca merit coronita de la finalul anului. O prostie! Pot spune ca frumusetea terapiei nu constra in tehnica, ci mai degraba in drumul parcurs pas cu pas. Am fost surprinsa sa vad cum calatoria in timp ma purta in locuri cu persoane pe care nu mi le mai amintisem de foarte mult timp.
Dupa ce “copacul” m-a adus in punctul in care zacea problema, am reusit sa fiu observatorul propriilor amintiri, privind detatasta din exterior, ca simplu spectator al unei piese de teatru. Unor, usor, a inceput drumul catre prezent si cu fiecare treapta urcata am reusit sa invalui in lumina tot ceea ce atunci mi-a facut rau. Si asa iti dai seama cum oamenii pe care i-ai invinuit nu sunt atat de rai cum ai crezut, acele locuri nu mai par atat de intunecate, iar eu m-am intors AICI cu sufletul eliberat si gata de un noi inceput pentru ca…MERIT. Este destul de greu de explicat in scris mixul de emotii traite si incarcatura puternica care stoarce lacrimi si celui mai puternic om, dar recomand din tot sufletul aceasta terapie tuturor celor care cred ca IN EI ZACE PUTEREA DE VINDECARE.” – Daniela
Suntuncopac 