De atunci mi-am jurat ca eu voi ajuta ” femeia ” sa ramana femeie si o voi ajuta sa scape de toate convingerile limitative care ii castreaza feminitatea si frumusetea interioara si exterioara. Convingeri de genul ca frumusetea noastra sacra feminina nu merge mana in mana cu intelepciunea, cu spiritualiatatea, bunatatea, cu seriozitatea, responsabilitatea si ca una o exclude pe alta. Cine spune asta? Vocea celorlalti, a constiintei colective, dar se poate transforma in vocea ta daca tu o crezi.
Imi aduc aminte de o alta prietena care spune ca s-a vopsit din roscata in satena pentru ca i se parea ca in functia de conducere pe care o are culoarea parului ii va aduce dezavantajul de a fi luata de pitipoanca, proasta sau … dorita ca femeie de catre sefi sau colegi…?!
O studenta la curs povestea cum a ales inconstient sa se ingrase in casnicie aproape 20 de kg pentru a nu fi atractiva pentru alti barbati pentru ca “nu se cade pentru o femeie maritata”…
O alta studenta de la yoga, avocata imi povestea cum a pierdut un contract condus de un barbat ca postase o poza in spagat pe facebook pe profilul ei personal “pentru ca poate si vocea parintilor ne spunea ca nu e frumos pentru o fetita sa se cracaneze asa-i ? “..
O tipa pe facebook imi scrie odata ca si-ar dori sa vina si ea in retreat in India cu mine insa nu vine pentru ca faptul ca vede in poze multe femei aranjate si in rochii, o face sa creada ca e treaba superficiala acolo, turistica si ca nu are ce cauta cu niste pitipoance :)! Au am intrebat-o doar atat : “ce povara si suferinta a ajuns pentru noi femeile sa ne permitem sa purtam rochii asa-i”?
Pentru ca am si showroomul de rochii la studioul de yoga, rochii pe care eu si sora mea le creem din iubire de noi si de “femeie”, cate vorbe nu am auzit de la colegii de breasla “ca la mine la yoga e doar marketing si parada modei si nimic mai mult ” ca noi doar stim sa ne distram la clase in salopete mulate si sa ne facem poze” etc etc etc. Intotdeauna vor fi oameni care sa ne spuna ca suntem mici, ca altii sunt mai buni dar pe mine yoga m-a invatat sa fiu blanda cu mine si fiind blanda cu mine voi gasi puterea sa fiu asa si cu ceilalti, asta insemnand chiar acceptarea celor care nu ma plac sau nu impartasesc aceleasi valori cu mine.
Printre altele, Yoga mi-a adus responsabilitate si asumare. Mi-a adus sclipirea aia in ochi ca STIU CINE SUNT SI CE POT si nimic si nimeni nu poate schimba prezenta mea divina. Cred ca pot fi un om foarte bun si bland, cred ca pot fi extrem de inteleapta si cunoscatoare, un profesor inspirational de yoga si un terapeut la fel de bun si cu sutana in cap dar si in rochii cu spatele gol daca asa am eu chef. Am invatat sa nu-mi mai castrez feminitatea dupa cum bate vantul celorlalti si am mai inteles ca daca vrei sa-ti asumi ZEITA asta care-i la moda acum ai nevoie de curaj… de cohones :))
Am zeci de fete la studio extrem de frumoase, sexy si ingrijite dar care sunt si bomba de carte, super spirituale si extrem de realizate in cariera, sotii exemplare si mame iubitoare . Poti fii ce vrei tu sa fii. Dumnezeu te iubeste oricum si traieste prin tine indiferent de cat de inalte sunt tocurile tale.
Cine suntem noi sa judecam ce e bine si ce e rau? Care-i prost si care-i destept? Care-i frumos si care-i urat? Care -i spiritual si care nu-i? Cat de mult arata asta celui care judeca ca nu se iubeste, ca nu ne respecta in fiinta si cat de mult sufera? Doar un om care sufera, care nu “traieste in sine” judeca mai departe…
Lately, imi povestea o studenta de la curs ca ea abia pe la varsta de 23 de ani a descoperit ca nu e chiar asa blonda si prostuta cum i-a sugerat de-a lungul timpului societatea ( colegii, prietenii, rudele, cunoscutii) ca ar fi. In timpul scolii se foloseau la adresa ei apelative de genul “blondis”, “prinţes”, daca lipsea de la vreo ora se sugera ca “sigur este la coafor”, ca sa descopere in timp ca reuseste sa termine diveste sarcini mai repede si mai bine decat alte personane… Punctul culminat a fost cand la facultate un profesor a laudat-o in fata intregii grupe cand i-a dat rezultatele unui test de creativitate: “Am primit confirmarea ca aceasta fata nu este doar foarte frumoasa dar este si foarte desteapta, una dintre cele mai intelepte fiinte de pe aici!” . Ea nu era atenta pentru ca “sigur nu avea cum sa fie vorba despre ea” intrucat “vocea celorlati spunea altceva pana acum” dar profesorul i-a pus lucrarea pe masa si aproape i-au dat lacrimile pentru ca a fost pentru prima data cand si-a dat seama ca frumusetea si intelepciunea nu se exclud, ba mai mult pot merge foarte bine mana in mana. Si de atunci si-a acceptat frumusetea si intelepciunea la pachet.
Femeilor li s-a bagat in cap de mici ca daca vor sa faca treburi importante si serioase in viata “nu au timp de machiaj şi moda”. Studenta mea isi dadea seama acum “cat de mult a pierdut” luandu-se dupa aceste opinii exterioare şi mi-a spus “acum mi se pare fascinant si amuzant ce surprinsi sunt oamenii de mine cand descopara ca nu sunt doar o femeie frumoasa precum o papusa cu capul gol”.
Probabil aceaste atitudini s-au nascut din frica de a accepta ca se poate sa existe o minte frumoasa sau un suflet frumos intr-o infatisare asemenea. Se apreciaza ingrijirea de exterior ca fiind o treaba atat de superficiala, cand de fapt ingrijirea de suflet si de minte ar trebui sa fie cea mai importanta. Ei bine… eu nu sunt de acord deloc. Ba mai mult, cred ca si exteriorul reflecta sufletul si mintea noastra. Cred ca este o sageata cu doua directii. Este o uniune corp-minte-suflet. Aşa cum ne prezentam lumii este asa cum ne simtim in interior si ingrijirea de sufletul nostru se vede in cat de mult ne iubim cu totul. Cum spunea si Iyanla Vanzant: “Felul cum te prezintii lumii este o ofranda adusa lui Dumnezeu.”
Si nu ma intelege gresit, nu ma refer ca-i musai sa-ti dai cu ruj si sa te pui pe toace ca sa-ti arati ca esti femeie, alegi cum vrei tu, ma refer sa lasi sa se vada in ochii tai ca te accepti si te iubesti si sa te inveti sa nu mai judeci pentru ca asta iti provoaca suferinta! Te iubesti? TE accepti?
In calatoria mea am auzit de multe ori cum sa fii un om spiritual inseamna sa renunti la a avea grija de trup si cumva sa renunti la haine, make-up, respectiv feminitate , sexualitate sacra… pentru noi femeile etc. Inteleg sa nu fii ataşat de aspectul fizic insa spiritualitatea, intelepciunea si puritatea sufletului se pot manifesta din orice forma si in sutana de puritana dar si in tocuri de 20.
Cred ca degeaba porti haine de preoteasa, meditezi si afirmi ca esti o persoana spirituala daca peste cinci minute barfesti si tipi la chelner ca nu ti-a adus ce tip de sos voiai tu, treaba reala vazuta de mine personal in Bali, sau degeaba esti yoghin cu nu stiu cate mii de ore de yoga daca iti judeci colegii de bransla, razi de studenti si arunci cu noroi in stanga si dreapta.
Acestea sunt doar opinii rostogolite din neam in neam pornite din frica sau uneori complexe si suferinta. Noi cred ca putem face mai mult, putem intelege mai mult, putem rupe karma fara sens si ne putem accepta si respecta exact asa cum suntem pe noi si pe ceilalti, fara tendinta disperata de a ne schimba unii pe altii dupa propriile noastre convingeri limitative.
Cred ca suntem unici si diferiti si mai cred ca suntem fiecare minunati in felul nostru atunci cand realizam ca suntem suficienti.
Asa ca da, am conceput acest studio de yoga si dezvoltare personala pentru ca tu FEMEIE sa fii exact asa cum esti si cum ai chef si sa-ti asumi asta!
Vino asa cum esti!
Suntuncopac 