Draga copac,
Ma gandeam acum cu ce sunt eu mai bogata. Pentru ca asa ma simt.
Cred ca cea mai importanta lectie pe care am invatat-o de cand sunt pe acest drum al autocunoasterii este sa nu iau lucrurile la modul personal. Si ce libera ma simt de atunci!
Oamenii vin si pleaca. Oamenii vorbesc vrute si nevrute. Oamenii uneori jignesc, sunt agresivi, ranesc si alteori se intampla sa ne iasa in calea noastra si sa-si proiecteze aceste energii joase pe noi.
Mult timp m-am invinovatit si m-am simtit responsabila pentru reactiile oamenilor la adresa mea- sefi, colegi, rude, iubiti, straini. Apoi am inteles ca nu este despre mine.
Apoi am inteles ca sunt singura responsabila de gandurile, emotiile si reactiile mele asa cum si ceilalti ar trebui sa -si vada de treaba lor.Am invatat cu greu sa privesc cu alti ochi atunci cand cineva imi vorbeste urat de exemplu. Am invatat ca are nevoie de mine ca sa oglindeasca anumite parti din el. Ne intalnim in viata asta ca sa ne vedem frumusetea unii in altii dar si dragonii din noi.
Aud deseori :” Nu -mi place de X”.
Serios? Ce din tine, te face sa nu-ti placa de X? De ce parte din tine iti aminteste? Bucura-te de aceasta intalnire ca sa te intelegi, sa te descoperi sa vezi pe unde mai ai de lucrat.
Intotdeauna cand urlam lucruri la altii este vorba de un copil speriat din noi care urla chiar in fata noastra!
Oricat am dori sa credem ca apartinem altcuiva decat noua sau ca altii ne sunt propietati, adevarul este ca aceasta calatorie de sine este una individuala.
Daca am reusi sa intelegem cu totii asta, sa ne privim intre noi ca pe niste bucati rupte din noi, am ajunge departe, tare departe.
In alte cazuri, privesti niste perechi de ochi si realizezi ca ti-a fost dor. Ti-a fost dor sa te intalnesti cu tine. Te doare ca realizezi cat de singur ai fost pana sa te revezi cu tine.Si ca din cand in cand, chiar daca tu ai uitat, cineva are grija sa iti aminteasca cat de minunat esti si sa lipesti in puzzelul tau aceasta piesa lipsa.
Daca am fi mai curiosi…..