Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu

Bali nu este numai despre ”Eat, Pray, Love”- de Ana, un copacel din tabara in Bali

1 Comment

Draga copac,

Ana imi este prietena buna si m-a insotit in cel de-al doilea retreat in Bali. Pe Ana am cunoscut-o aici, prin intermediul acestui blog. Mi-a citit unul din primele articole si mi-a dat un mesaj in privat in care mi-a spus ca suntem soulmate. Si eram :), suntem !

Stii iti povesteam ca am saracit cu  foarte multi prieteni de cand am realizat ca sunt “copac”, insa in final am realizat cat de bogata sunt de fapt, pentru ca am castigat altii de milioane de ori mai adevarati. Ana mi-a fost un ingeras protector in tot acest drum. Datorita ei am citit cele mai profunde carti care m-au ajutat foarte mult in evolutia mea.Ea este una dintre putinele persoane cu care ma sfatuiesc cand sunt in impas.

M-am bucurat tare mult ca mi-a fost alaturi in Bali, iar  mai jos te invit si pe tine sa te delectezi cu povestea ei.

Ps: daca vrei sa ma insotesti si tu in Bali in editia din octombrie, click aici.

“Dragă Copac, my Soulmate… 

 De când mi-ai spus că organizezi un retreat în Bali, mi-am spus că merg înainte să aflu detalii despre program, când, cum şi alte aspecte… pentru că te cunosc atât de bine şi ştiu că tot ce iese din mintea ta şi sufletul tău rezonează cu mine… dar mai ales pentru că este primul an în care nu am nicio programare, aşteptare sau plan, doar îmi urmez inima… aşa că am lăsat viaţa şi pe tine să mă surprindeţi.

Am descoperit că tocmai atunci când n-ai planuri şi aşteptări viaţa te ~cadoriseşte~ cel mai frumos.

 De când am aterizat în Bali am tot trăit cu sentimentul că am ajuns la „un fel de acasă” şi la sfârşit am rămas în suflet cu atât de multe cadouri, că acum, acasă în România, toată lumea îmi spune că m-am schimbat, că am zâmbetul altfel, că am privirea altfel, că pare că am un reflector în frunte şi radiez…

M-a fascinant cum te-ai străduit atât de mult să ne ghidezi în dezvoltarea noastră spirituală pe fiecare în parte, în funcţie de necesităţi  şi de deschiderea fiecăruia şi cum Crina s-a străduit atât de mult să ne ducă în locurile autentice, unde turiștii în general nu ar avea  ocazia să ajungă. Dacă după ce am citit programul mi-am imaginat că mă voi sustrage de la multe activităţi şi îmi voi face propriul program, apoi am realizat ce naivă am fost. Programul prezentat nu relevă nici 30% din toate minunile ce vor fi trăite şi oarecum înţeleg de ce… Era amuzant cum aştepta Crina să se bucure de feţele noastre mirate şi să se încarce din fericirea noastră. Fiecare zi gândită de voi era mai frumoasă decât cealaltă şi în fiecare zi spuneam „azi a fost cea mai frumoasă zi”, experienţele de aici m-au făcut să mă gândesc  de cel puţin 3, 4 ori pe zi „oare pot să fiu mai fericită de atât?”.

 Mi-am amintit aici că problemele de fapt ni le facem noi şi rezolvarea este întotdeauna în sufletul nostru. Este un clişeu, ştiu, dar a fost nevoie să simt, să văd, să realizez totul aici ca să şi cred cu toată fiinţa mea asta.

Mi-am amintit, prin oamenii cunoscuţi aici, că frica este o prostie. Aici oamenii trăiesc clipa, nu se gândesc la ce va fi mâine şi totul se petrece în prezent.  Cuplurile cunoscute aici mi-au reamintit de poveştile de iubire despre care doar am citit în cărţi sau le-am văzut prin filme. Pentru ele nu există reţineri sau teamă ci doar iubire, „ce contează dacă peste un an, doi se va sfârşi, a fost frumos cât a fost şi acesta este cel mai important lucru”. Aici mi-am dat seama cu adevărat de ce mi-a tot repetat instructorul meu de yoga, Carlos, la clasă, „Let go”, „Your life is now”, sunau foarte logic şi frumos în capul meu dar abia aici am trăit cu adevărat în prezent, uitându-mi tot trecutul şi nepăsându-mi de viitor.

Nu… Bali nu este despre ”Eat, Pray, Love”, vindecători şi lanuri de orez.

Este despre reîntâlnirea cu sufletul, despre întoarcerea la simplitate, despre aprecierea lucrurilor care contează cu adevărat, despre a deveni autentic, de a deveni indiferent la „ce crede lumea”, despre a fi mai bun, mai darnic, mai în folosul celorlalţi aşa cum poţi, despre modestie şi iubire de sine, de a te iubi aşa cum eşti şi de a-i accepta pe ceilalţi aşa cum sunt, despre renunţarea la judecăţi  şi critici, despre înfrumuseţarea pământului prin ceea ce faci şi spui, despre a încerca să fii varianta ta cea mai bună în fiecare zi. Este un loc unde simt nevoia să mă întorc să mă încarc de bunătate, de energia oamenilor care te iubesc pur și simplu, care nu te judecă și nici nu sunt conduși de EGO, care nu simt nevoie să-ți explice ce greșești și nici nu vor să te schimbe, oameni care în general se concentrează doar pe propria evoluție.

Toţi oamenii pe care i-am cunoscut aici mi-au dat lecţii de viaţă… de la străinii ca-mi zâmbeau sincer pe stradă, până la Pradnya care mi-a dat cele mai frumoase lecţii de modestie, lecţii de acceptare a tot ceea ce primesc de la viaţă, de acceptare a supărărilor, lecţii de iertare a tuturor celor care m-au rănit, lecţii de optimism chiar şi în cele mai triste situaţii, lecţii de bunăvoinţă şi empatie… la Azuka Muse care mi-a dat cele mai frumoase lecţii de curaj şi nebunie frumoasă… Care ne-a fascinat pe toţi cu poveştile ei de spirit liber… „Viaţa este foarte simplă: „Just buy that fucking ticket!” spunea ea, sau: „Ce să vorbesc cu oamenii de acasă, toţi mi se plâng de probleme la job sau probleme cu copiii şi apar şi eu „Hey,  tocmai am aterizat în Bali la plajă” … poate că nu-mi voi da demisia să fac turul lumii ca ea dar cu siguranţă nu voi mai lua viaţa atât de în serios ca până acum,  pentru că am realizat că pierd părţile ei cele mai frumoase şi îmi voi cumpăra „that fucking ticket” mai des…

Apoi au fost toate „palmele alea peste faţă”… ştii… când am văzut bucuria copiilor de la orfelinat pentru nişte mici cadouri pe care le-am adus noi, pentru noi erau nimicuri, pentru ei erau atât de mult… sau când se uita şocată la mine o maseuză că i-am lăsat „prea mult” şi pentru mine era prea puţin… şi mult prea multe situaţii pe care nu le pot reproduce aici, care mi-au arătat cât de superficial şi nerecunoscător trăiesc eu zilnic şi cum uit uneori să găsesc bucurie în lucrurile simple.

 Bali prima dată trebuie descoperit singur (şi mă bucur pentru inspiraţia de a merge singură aici şi nu în cuplu) pentru că uneori ceilalţi îţi fură din trăiri şi experienţe, acest loc are atât de multe locuri şi situaţii minunate că vrei să fii egoist, să trăieşti totul singur, nu-ţi vine să împarţi nimic cu nimeni. Aveam multe momente când nu vorbeam cu nimeni, tocmai pentru că nu mai aveam cuvinte de atâta frumuseţe la care era expus sufletul meu… Spun „Prima dată” pentru că știu că mă voi întoarce.

 Bali este greu de explicat în cuvinte… când a spus Crina că este Magic… a ales cel mai potrivit cuvânt.

Magia nu poate fi explicată dar cu siguranţă am simţit-o şi acum o simt şi toţi cei din jurul meu. Pentru că liniştea din sufletul meu îi atinge pe fiecare în parte și strălucește atât de tare afară…. Pentru că m-am întors „Eu” autentic, „Eu” acceptat şi iubit de mine aşa cum este, cu defecte şi calităţi… reacţia mea actuală de fiecare dată când cineva încercă să-mi dea sfaturi sau să mă schimbe este: „Hey,hey! … dar mie îmi place de mine aşa cum sunt!!” şi realizez că de fapt totul ţine de perspectivă, nu trebuie să mă iubească şi să mă aprobe toată lumea… M-am întors „Eu” indiferent şi lipsit de reacţie la ce spun ceilalţi despre mine… şi asta este o mare eliberare.

Aţi ales un loc atât de frumos şi de specific, unde am învăţat cu adevărat ce înseamnă „toţi suntem una”, unde mi-am depăşit frica de insecte şi de la a face o adevărată dramă la vederea unei insecte, am ajuns la a scrie în jurnal  alături de cel puţin 20 de furnici şi 2 gecko mici cu care împărţeam canapeaua… şi nu mă deranja deloc pentru că m-aţi făcut să înţeleg de la început că noi suntem oaspeţi în lumea lor şi ei ne tolerează pe noi şi nu invers. Am adus acasă în bagaj o întreagă familie de furnici şi de fiecare dată când mai descopeream prin cameră una, în loc să mă enervez şi să o omor cum aş fi procedat înainte, îi ceream scuze că am adus-o în România fără să vreau şi încercam să o scot în natură fără să o rănesc. 

Tu şi Crina sunteţi o combinaţie atât de frumoasă… Yin şi Yang, echilibrul perfect, sunteţi atât de complexe şi astfel toate persoanele din grup indiferent de cum sunt construite s-au regăsit în abordările voastre, când spirituale, când superficiale, o joacă frumoasă de a face lucruri serioase în timp ce nu ne luăm foarte în serios. 

Tu-mi eşti prietenă de ceva timp şi mi se întâmplă numai minuni de când te cunosc, îţi iubesc toate ideile, trăirile, abordările şi tot ceea ce eşti şi faci …  sunt fericită că aici am descoperit-o pe Crina, numai oameni senzaţionali cunosc prin tine. Unul dintre cei mai frumoşi oameni de pe faţa pământului. Amestecătură de suflet, pasiune, inocenţă, optimism şi ameţeală. Acel gen de om care face omenirea mai bună prin simpla prezenţă, care înfrumuseţează totul în jur prin tot ceea ce este. 

 Nu mă suprinde unirea sufletelor voastre într-un proiect atât de frumos. Vă sunt recunoscătoare… pentru că urmându-vă inima schimbaţi vieţi şi inspiraţi alţi oameni şi le sunt recunoscătoare celorlaţi din grup pentru toată iubirea, sinceritatea, deschiderea, inspiraţia şi energia frumoasă cu care au venit în bagaj.”

 

Author: suntuncopac

Suntuncopac si-mi place sa vorbesc despre asta! www.suntuncopac.com

One thought on “Bali nu este numai despre ”Eat, Pray, Love”- de Ana, un copacel din tabara in Bali

  1. Pingback: Calatorie spirituala, in BALI ! – I am here!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s