Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu

Azi am urcat in masina unei necunoscute.

1 Comment

photo: Sex in the city movie

Draga Copac,

Ieri am inceput cursurile de pilates certificate de minister. Cele de yoga le planific in Asia anul urmator cand va mai creste Yanna.
Ma gandeam ca dupa experienta mea cu yoga o sa fie floare la ureche, dar ghici ce, mi s-a parut unul dintre cele mai grele lucruri pe care le-am facut de la nastere incoace. Sunt 8 zile de curs, cu 9 ore de practica si parte teoretica in fiecare zi.
Nu numai ca al meu corp este foarte slabit si lenes acum dupa nastere si operatie, si nu m-a ascultat mai deloc in executarea exercitiilor, dar si creierul meu este destul de obosit, si la un moment dat, m-am simtit coplesita de atatea informatii primite intr-un timp atat de scurt cum ar fi milioanele de muschi si de oase de care nu am auzit in viata mea.Ca sa nu mai zic de inima mea, care este pentru prima oara departe la curs de inimioara mica a fetitei mele.
Cred ca a fost prima data in viata mea cand am apreciat munca colegilor mei instructori la World Class. Abia azi am realizat ce responsabilitate au, si cata munca sta in spatele unei ore de aerobic.

Azi am simtit insa ca vreau sa renunt. Aveam sanii angorjati si operatia incepuse sa ma doara, nu mai aveam putere in maini, imi era foarte somn si ma gandeam numai la copilul care ma asteapta acasa.Pur si simplu nu puteam sa ma concentrez deloc la firul logic al cursului, si voiam sa dispar odata de acolo.
Dupa un drum infernal de la Jolie Ville unde a avut loc cursul, m-a lasat o prietena undeva in drum, dar totusi destul de departe de casa. Sotul era blocat in trafic, iar eu nu gaseam niciun taxi care sa ma duca acasa. Faceam cu mana disperata la toate masinile, dar in final am inceput sa o iau la pas, pe masura ce ma stresam mai rau ca nu mai ajung odata la Yanna, sa o hranesc.
Imi treceau prin cap fel si fel de ganduri si frustrari, ca sunt incapabila sa-mi fac temele, ca al meu corp nu ma mai asculta, ca nu voi lua examenul, si ca pe scurt, mai bine ma retrag din joc ca nu este pentru mine. Da, luasem decizia sa pun punct si sa continui cand voi fi pregatita.
Ei, si cum mergeam eu cu pasul apasat in drum spre casa, si tinandu-ma de abdomenul care incepuse sa ma cam doara, o masina claxoneaza si opreste langa mine : “Hei copacel? Ce faci? Unde mergi? “. Nu-mi venea sa cred ce aud, am deschis portiera si am pornit la drum alaturi de o necunoscuta. O necunoscuta minunata, de aici din livada, care a aparut in drumul meu exact cand aveam nevoie. Nevoie fizica, in primul rand ca aveam nevoie sa ma ajute cineva sa ajung acasa in siguranta, dar si psihica pentru ca mi-a luminat restul zilei, si toate gandurile negative si confuziile au disparut odata ce d-na Soare ( asa se numeste, ca sa vezi), care mi-a zambit, si mi-a deschis  portiera.

Si totul a fost asa natural, eu de la sala venind, departe de imaginea de poze, ciufulita si cu abdomenul nesupt, iar ea, lejera si fara rimel, cum mi-a scris zambind apoi :)).
Pe drum am aflat ca D-na Soare plecase de acasa fara sa aiba un drum precis, fara sa isi doreasca sa ajunga undeva, pur si simplu vroia sa-si puna ordine in ganduri.
Si uite asa ne-am intalnit, si in cele 5 minute petrecute impreuna, ne-am schimbat reciproc traiectoria zilei respective: eu am decis sa merg mai departe si sa nu renunt la cursul de pilates abia inceput, iar ea sper ca a primit raspunsurile de care avea nevoie.

Fiti mai atenti la tot ceea ce este in jurul vostru. Uneori raspunsurile si puterea de a continua ceva, sunt mai la indemana decat ati putea crede.

“Deschideti portiera” si zambiti. Nici nu stiti ce magii puteti face cu niste lucruri, aparent asa de mici.

Multumesc d-na Soare! ❤

MEET THE TREE AND TELL YOUR STORY

Daca simti ca ai si tu o poveste care ar putea inspira livada de copaci, o declaratie de dragoste, o lectie despre iertare, pasiuni, viata si iubire, te rog scrie-mi in privat, si impreuna vom creiona o vorba calda pentru comunitatea de aici. Sunt convinsa ca multi au nevoie sa auda experientele tale care definesc iubirea. Nu trebuie sa fii vreun geniu in ale scrisului, eu sunt aici sa te ghidez si sa-ti armonizez cuvintele, povestea.


Mi-ar placea mult de tot sa te cunosc!

Author: suntuncopac

Suntuncopac si-mi place sa vorbesc despre asta! www.suntuncopac.com

One thought on “Azi am urcat in masina unei necunoscute.

  1. Mi ar placea si mie sa am astfel de intalniri spontane…si sa se mai numeasca si dna Soare, mi s a parut asa “meant to meet” 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s