Draga Copac,

Pe Octavia am cunoscut-o aici, prin intermediul copacilor.
Ne-am imprietenit repede pentru ca avem filosofii copacesti comune, dar si pentru ca impingem carucioarele impreuna, avand copii cu varste apropiate.
Cand am iesit in parc prima oara cu Octavia, am adus vorba de “tata”, si mi-a venit sa intru in pamant de rusine cand mi-a zis ca “noi nu avem tata, noi suntem singuri. Tata nu ne-a vrut”. Stii momentul ala, cand gafezi si vrei sa dispari? Ei, ala era un moment.

In acel moment, intr-o secunda s-au derulat toate imaginile si trairile cu sotul meu cand mi-a fost alaturi, chiar si atunci cand ne certam si -mi repetam in mine : “Doamne, multumesc ca e cu mine, cu noi! ”
Totusi, seninatatea Octaviei, bucuria de a-si tine in brate fiul, pe Arthurica si increderea ca ea face fata situatiei, m-au facut sa doresc sa intru mai mult in povestea ei.
Ei bine, Octavia este exemplul acela simplu, al iubirii neconditionate de mama, al alegerii pastrarii copilului, dincolo de toate obstacolele care i-au iesit in cale:

“Era 3 iulie cand m-am hotarat sa fac un test de sarcina. Cateva secunde mai tarziu, am aflat ca sunt insarcinata.
Eram insarcinataaaaa, si nu era in plan, iar toata nebunia asta se intampla cu doar patru zile inainte de marea excursie in Asia, unde aveam sa ma certific in Yoga pentru copii.

Da, ca sa vezi ironie, scoala de Yoga, sase saptamani doar eu cu mine si cu sufletul din pantec ce a ales sa vina la mine, cu locurile si oamenii noi pe care aveam sa-i cunosc.
Am respirat adanc si am pus mana pe telefon si am sunat-o pe prietena mea Dana, de o spiritualitate rar intalnita. “Dana, sunt insarcinata…”, iar ea foarte senina, in comparatie cu amalgamul meu de emotii, “Felicitari”. 🙂
” Wow, Dana… nu ma asteptam la un asemenea raspuns”, mai ales ca doar stia ca nu planificasem nimic. Mintea mea derula fel si fel de intrebari, de scenarii, de alegeri, de furii. Ma tot intrebam: “Cum de mi s-a intamplat tocmai mie? Era imposibil.” Ei, iata ca s-a intamplat. Cand mi-am facut curaj si am ales sa vorbesc cu tatal lui, acesta a refuzat primirea lui Arthur, categoric si irevocabil. Tatal vroia sa ma trimita “sa scapam de el”. Numai gandul ma facea sa tremur toata.
Am ales sa merg mai departe. Am ales sa il pastrez pe Arthurica, si din momentul acela am stiut ca voi face fata singura oricarei situatii. Daca el a ales sa vina la mine, cine sunt eu sa nu ii deschid usa mea? Drept urmare, am considerat ca a purta un copil si a alege sa-l cresc singura, nu e un impediment in calea visului meu, de a construi un sistem educational in yoga pentru copii. Asa ca am plecat in Thailanda, eu si cu fiul meu din pantec. Aveam nevoie de “pauza” asta, pentru mine ca sa inteleg ce mi s-a intamplat, ca sa pot sa-mi fac un plan pentru viitorul nostru, ca sa-i pot lasa pe prietenii mei, pe parintii mei, sa digere noutatea. Odata ajunsa in Thailanda, insarcinata in sase saptamani, mi-am dat seama ca era exact locul unde Arthur vroia sa fiu, si care, imi va oferi raspunsul la foarte multe intrebari. Era locul, care avea sa contribuie la renasterea mea.
Ne-am intors perfect sanatosi acasa.
Intoarcerea mea a cumulat cu decizia de a le spune tuturor prietenilor si restul familiei ca sunt insarcinata si ca am decis sa pastrez copilul. Unii au disparut din viata mea, altii au ales sa ramana si sa ma sustina, drept urmare, le multumesc.
Pregatirea mea in yoga pentru copii, a deschis apoi multe oportunitati. Am propus gradinitei la care lucrez, si unde sunt educatoare, o nebunie, pana si pentru mine :sa introducem optional, Yoga pt Copii. Recunosc ca si eu am fost suspicioasa in aceasta privinta si mi-a fost teama ca parintii vor reactiona in cel mai straniu mod posibil, dar ghiciti?!? Au fost foarte incantati si curiosi in aceasi timp. Copiii mi-au dat cel mai bun feedback, dorind sa-si ia portia zilnica de energie si bucurie, eliberand frustrarile si tristetile.
Si atunci mi-am dat seama ca acest mic sufletel, dragul meu Arthurica, m-a trimis departe de casa, departe de comentariile care puteau surveni in legatura cu decizia mea, daruindu-ne un cadou magic, o yoga jucausa, cu calatorii imaginare in jurul lumii, cunoscand culturile tarilor respective, invatand despre animale, plante si ape, jucandu-se, invatand sa coopereze cu grupul, invatand despre el insusi, relaxandu-se, dar cel mai important distrandu-se. Si ii multumesc acestui suflet maret, care a dorit sa vina cu atata ardoare la intrupare, pentru toate beneficiile pe care mi le-a adus mie, sau zecilor de copii, care se bucura de aceasta magie numita Yoga pentru Copii.”

Ei, si cum o ascultam eu pe Octavia, cum imi povestea de yoga asta pentru copii, cat de amuzanta este, cat de jucausa, cat de diferita este fata de yoga pentru adulti, aproape ca-mi venea sa o iau pe Yanna la subtioara si sa zburam in Thailanda la curs. 😀
Dar pana una alta, am zis sa facem o clasa impreuna, pentru voi copacii nostri, de Yoga pentru familie, un prilej pentru voi sa va conectati cu copilul vostru ( varste intre 3-8 ani), si sa va jucati impreuna.De principu, am stabilit aceasta clasa pentru 5 iulie la Roaba de cultura , cu intrare libera, dar mai revenim aproape de eveniment cu detalii despre ce se va intampla acolo.

Intre timp, daca aveti copilasi cu varste intre 3-7 ani, si vreti sa contribuiti intr-un mod armonios la dezvoltarea lor personala si fizica, v-o recomand pe Octavia cu clasele ei minunate de la Aloha Kids. Octavia si cu Arthurica va asteapta si la Green Hours, Calea Victoriei 120 , in fiecare sambata la 12:00. Gasiti detalii aici.

Bucurati-va de vremea frumoasa de afara si de timpul petrecut in familie!!

Va pupam copaceste,
Copacu’, Octavia si little yogis Arthur& Yanna

MEET THE TREE AND TELL YOUR STORY
Daca simti ca ai si tu o poveste care ar putea inspira livada de copaci, o declaratie de dragoste, o lectie despre iertare, pasiuni, viata si iubire, te rog scrie-mi in privat, si impreuna vom creiona o vorba calda pentru comunitatea de aici. Sunt convinsa ca multi au nevoie sa auda experientele tale care definesc iubirea. Am mai mult timp liber, odata cu cresterea copacelului si vreau sa profit la maxim de aceasta perioada, sa cunosc cati mai multi copaci cu emotii si povesti interesante.

Mi-ar placea mult de tot sa te cunosc! ❤