Draga copac,
“Iti amintesti ziua aia cand mi-ai mangaiat sufletul?Ai putea sa faci asta zilnic daca Te-as lasa. Ziua nuntii a fost singura zi de pana acum cand Te-am simtit desavarsit, cand m-ai convins ca existi.”
“Mi-ai daruit prin nunta ce am simtit ca am pierdut la un moment dat: curatenia. Nu am stiut de dinainte ca nunta nu tine doua ore cat tine slujba, ci toata viata, ca, de fapt, prin nunta deschizi o usa, nu inchizi o fereastra.”
“Ai fost prezent la nunta mea si vei fi din nou prezent la Invierea mea.(…) De ce, atunci cand unul iese din cununie, celalalt il urmeaza: Pentru ca nu mai este singur, mi-ai raspuns. Atat in greseala cat si in virtute esti impreuna cu celalalt. Taina te leaga atat in curatenie cat si in pacat. Prin nunta devii unul si acelasi. Raspundem in fata Ta unul pentru celalalt. Iti daruiesti viata si grija. Casatoria este un pas care legitimeaza dragostea, dorinta de a nu te afirma pe tine in celalalt, ci de a-l afirma pe celalalt, pe omul iubit din tine. Casatoria este ceea ce faci din ea. Sacra este doar daca o traiesti in spirit sacru. Daca astepti sa devina sacra… asteapta.”
“Eram intr-un basm. Basmele tin atata timp cat tin iluziile. Realitatea nu incape intr-un basm. Nu am stiut sa ne pastram timpul si sa ni-l aparam de timpul celorlalti.Ajunsesem atat de straini, ca nu mai stiam sa ne simtim bine singuri.”
“Pierdusem ideea de impreuna, de intreg.”
” In fiecare zi a lunii primeam de la tine cate o floare, jocul nostru in care ne construiam buchetul relatiei. Nu stiu cand a inceput si nici cand s-a sfarsit.(…) Usor, usor am uitat de buchetul nostru. Asta a fost lectia in urma careia am inteles ca cea mai mica relaxare aduce dupa sine mari relaxari, si fara sa-ti dai seama, pasiunea este inlocuita de nepasare, romantismul de indiferenta. Neatentia invita moartea la dans, si cand lumea ti-e mai draga, te trezesti dansand singur.”
“Durerea apare ca sa te scoata din starea de confort.Cu cat doare mai tare, cu atat trairile sunt mai profunde si realitatea mai autentica.
Suferinta nu vine niciodata in urma unei experiente care este in acord cu fiinta ta. Suferinta apare cand ceva nu functioneaza, cand ceva este gresit. Si apare ca sa curete, nu ca sa distruga.”
“Credem ca daca suferinta se striga cu voce tare, dispare. Ne facem curaj ascunzand gunoiul sub pat si dupa ani de zile ne minunam cati sobolani s-au strans in suflet si ne rod.”
“Noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie am asteptat-o an de an cu ghetele facute, cu sireturile deschise larg, cu rugaciunile rostite, cu mir dat inainte de culcare, cu iconita Sfantului Nicolae sub perna si cu asternuturile curate. (…) Intr-un an , exact in ajun de Mos Nicolae, a trebuit sa pleci din oras. (…) Mi-ai dat genul ala de raspuns pe care tatii il dau copiilor. (…)In acel an Mos Nicolae nu a mai venit. Un singur motiv a existat ca sa pot sa te inteleg si sa te privesc in ochi fara sa te judec. A trebuit sa pleci ca sa-i umpli altui copil ghetutele cu visuri.”
“A spune imi pare rau dupa ce ai facut un lucru rau, este frumos dar inutil. Dupa ce omori un om, a-ti parea rau este doar o rezolvare a constiintei tale. Mortul ramane mort.”
“Intr-o noapte te-ai bagat in pat mai devreme. M-am asezat sa te mangai… dar, cand am ajuns in pat tu dormeai.Te-am luat in brate si un parfum puternic, de femeie, un parfum otravitor, pe care nu l-as fi ales niciodata… mi-a oprit respiratia.(…). Cateva zile mai tarziu, ceea ce tu explicai a fi parfumul de interior de la birou care ti-a pulverizat intamplator sacoul s-a dovedit a se numi clar si dureros Opium.”
“Tu erai prea plin de altii, iar eu prea goala de noi.”
“In urma mea am lasat un bilet: Nu cauta matura si farasul. Sunt la mine. Am plecat sa-mi fac curat in suflet. Floarea -Soarelui.”

Mai sus sunt doar cateva din pasajele pe care le-am trait cu sufletul alaturi de Floarea -Soarelui (Chris Simion) in ultima sa carte “40 de zile”. Mi-am cumparat-o ieri de la Carturesti, si pana seara, ocupata cu indatoririle de mama, nu am apucat sa citesc decat 40 de pagini. I-am dat mesaj noaptea, ca mi-a facut pielea de gaina. Am adormit, insa noaptea mea a fost si mai scurta. Am simtit ca trebuie sa ma scol sa termin cartea. Din respect pentru omul din ea, pentru trairile ei, pentru nebunia ei. Femeia asta a scris- o in doar 40 de zile de spovedanie, si tot in 40 de zile romanul se lansează printr-un turneu unic in Romania: 40 de zile, 40 de oraşe, 40 de librarii, 40 de intalniri cu cititorii.
In cartea ei gasesti un ghid complet pentru o calatorie in tine. Pentru cei al caror suflet le este invinetit de durere, in al caror corp au crescut cactusi cu tepi uriasi, pentru cei aflati in deruta existentiala, pentru cei care au cunoscut minciuna si vor sa se lepede de ea, pentru cei aflati la rascruce de drum in cautarea libertatii. Pentru cei care vor sa respire iar, sa se inteleaga, sa coboare in ei. Pentru cei care vor sa ierte si sa se ierte. Pentru tine. Pentru mine.
Daca vrei sa-ti faci curatenie in suflet, iti recomand si tie spovedania, postul si vorbele lui Chris din “40 de zile”.