Asculta-ma aici:

Draga mea fetita,
acum un an cand am inceput acest blog, am simtit o nevoie foarte puternica sa creez ceva. Desi lucrez in marketing, si s-ar spresupune sa creez ceva in fiecare zi prin prisma meseriei mele, era ceva dincolo de mine. Simteam ca trebuie sa impart ceva cu lumea, sa dau glas la ceva. Si am inceput proiectul, si am inceput bine, si oamenii imi scriau ca le-am schimbat perspectiva asupra vietii, si simteam ca sunt pe drumul cel bun si eram convinsa ca asta era chemarea de care aveam nevoie.
Era si asta, dar mai era ceva. Era chemarea ta!  Era vocea ta care ma striga de departe, si imi spunea: “Mama, vreau sa vin la tineee!!” La scurt timp dupa ce mi s-a confirmat sarcina, am realizat ca de fapt, chemarea suprema, creatia de care aveam nevoie ai fost tu. A fost chemarea ta sa iti dau viata.
Tu, dintre atatea milioane de mame, m-ai ales pe mine si asta ma face tare speciala, si chemarea mea una sacra! Abia astept sa te privesc in ochi si sa te intreb: De ce? De ce eu? Ce mesaj vrei sa -mi livrezi? Ce planuri ai cu mine?
In momentul in care am vazut testul pozitiv, stiu ca am facut un pact cu mine. Am zis ca nu vreau sa traiesc aceasta experienta conform asteptarilor societatii consumeriste si robotizate in care traim. Parca nici nu ma dezmeticisem bine ca sunt insarcinata si deja eram bombardata de newslettere si bannere cu carucioare care mai de care mai performante, scutece, creme, celule stem, stiri gata sa te bage in sperieti : “cum sa nu-ti sufoci copilul in somn” , “avort in 3 secunde”, “probleme dupa culoarea scaunului”. Atunci am zis, NU! Nu asta inseamna aceasta calatorie a unei sarcini, nu asta inseamna o mama buna.
Traim intr-un sistem care ne imbrobodeste cu atatea artificii superficiale incat uitam esenta: hello, perfectiunea unei mame nu sta in manuirea ideala a scutecelor, in alegerea celui mai tare carucior 4X4, in depozitarea celulelor stem in cele mai tari banci din lume sau in alegerea celei mai performante bone. Cred ca ce trebuie sa facem inainte de toate , este sa constientizam cu recunostinta binecuvantarea care ne-a fost data, ca putem continua viata pe pamant cu ceea ce purtam in pantec, lucruri pe care niciun calculator, Iphone sau masina ultra performanta le-ar putea face. Cred ca ne meritam cuvantul mama in momentul in care intelegem ca venirea voastra in pantecul nostru, este de fapt un prilej sa renastem odata cu voi, sa ne constientizam propria persoana, sa invatam pasii din nou cu voi. Apoi, restul de activitati cu scutecele, trezitul programat, cremele de fundulet si alte minunatii vin de la sine.
Vreau sa stii ca am inteles aceste lucruri si nu imi este frica de nimic. Stiu exact ce trebuie sa fac desi nu am facut-o niciodata. Tot ce imi doresc acum este ca intre noi sa pluteasca armonia asa cum am avut-o toata sarcina cu tine.
Vreau sa stii ca te voi iubi cu inima nu cu mintea.
Vreau sa stii ca nu trebuie sa faci nimic pentru mine ca sa-mi fii pe plac si nu am nicio asteptare de la tine.
Vreau sa stii ca nu vreau sa repar nimic la tine.
Vreau sa stii ca am realizat ca nu sunt stapana ta  si ca niciodata nu te voi trata ca pe ceva care mi se cuvine: precum o masina sau o pereche de pantofi. Stiu ca suntem egale.
De asemenea stiu  ca intr-o zi vei pleca de langa mine si vei dori sa devii o entitate 100% separata , pregatita sa aduca o noua viata pe pamant si astfel sa transferi mai departe iubirea eterna pe care ai primit-o de la mine si generatiile trecute.
Iti multumesc din nou ca m-ai ales pe mine. Acum stiu ca sunt speciala, iar  creatia mea este una sacra.
Abia astept sa facem cunostinta.

Concept “mamaste”: suntuncopac.com

Foto: Tibi Vintur

Locatie ZEN: Anda Roman Atelier