Draga copac de azi,

acest mesaj este de la cineva pentru care ziua ta de “maine” conteaza
este de la tine , copacul batran de “maine”.
fa-ti timp sa te asculti cateva secunde:
daca ar fi sa privesc inapoi,
m-as juca mai mult,
as petrece mai mult timp cu copilul din mine.
as abandona maratonul cu ceilalti, si as intelege ca singura competitie importanta este cea cu mine.
as incerca sa fiu mai mult eu si mai putin din ceea ce ceilalti vor sa vada,
m-as uita mai putin in oglinda criticand lucrurile care nu-mi plac si pe care as vrea sa le schimb:
prea slab, prea gras, prea scund sau prea inalt,
si m-as bucura de fiecare moment al tineretii mele si de corpul meu,
cand eram minunat, exact asa cum eram.
si poate as face mai multe greseli, si nu as mai incerca sa fiu atat de perfect.
si m-as prosti mai mult, as rade mai mult,  as dansa mai mult.
nu as mai petrece timpul aiurea cu oamenii care ma invatau sa fiu mai rau si invidios in fiecare zi, pentru ca asa e cool.
nu as mai forta alti oameni sa ramana in viata mea impotriva vointei lor si nu as mai avea asteptari stupide de la ei.
si m-as inconjura de mai multi oameni care se bucura de prezenta mea.
as intelege ca oamenii vin si pleaca, insa cei care sunt rostiti sa ramana,
putini, vor imbatrani alaturi de mine cu bucurie….
as petrece mai mult timp cu familia mea,
de care  imi va fi tare dor atunci cand nu va mai fi alaturi de mine,
si as iubi mai mult, si poate as suferi mai mult,
si nu m-as mai ridica ziduri de protectie.
si poate mi-as asuma mai multe riscuri,
as urca mai multi munti,as inota in mai multe mari,
as fi mers in locuri in care nu am fost,
as fi cunoscut mai multi oameni,
as fi fost unul dintre aceia care isi traiesc clipa,
si se bucura de fiecare zi, de fiecare moment al vietii.
nu m-as opri din invatat o secunda,
si m-as lasa inspirat de fiecare noua dimineata.
si poate as ierta mai mult, as multumi mai mult, si as fi mai recunoscator.
daca ar fi sa privesc inapoi,
nu m-as mai gandi atat de mult la trecut si nici la viitor,
dar vezi tu draga copac tanar, poate pentru mine este prea tarziu acum,
dar pentru tine nu.
asigura-te ca “maine” vei pune capul linistit pe perna vietii, fara niciun regret.

nu-ti fie frica de parul alb si mersul tremurand,

nu-ti fie frica de moartea de “maine” ci de “moartea” de azi in care nu constientizezi ca traiesti.

nu -ti fie frica sa te intalnesti cu mine,
copacul de maine,
copacul batran,
TU

 

Concept: suntuncopac

Foto: suntuncopac/  Editing: Tibi Vantur

Copaci: Andreea si bunica Andreei – Elena ❤