Draga copac,   Mi se pare amuzant sa scriu pe aceste subiecte.Ma simt un fel de mama Love Copac. Faceam asa o retrospectiva si ma gandeam la ce am gresit si unde/ ce am facut bine in relatii. Ce-ti voi spune acum nu e nicio filozofie, cu siguranta ai tras si tu concluzia asta:

Daca ai incredere in relatia ta, relatia ta va avea incredere in tine.

Dar increderea asta nu incepe prin a avea incredere in el.

Incepe cu increderea pe care trebuie sa o ai in tine.

Increderea- nu in sensul de narcisism, ignoranta, “nasul pe sus” , “I’m the boss” 😀  . Este vorba de genul ala de incredere ca orice ar face sau ar spune tu vei fi bine. Increderea in tine- care ii va da de inteles ca nu vei tolera niciun act de santaj, abuz sau disconexiune emotionala. Increderea care iti da tie o independenta emotionala. Si asta iti permite tie sa fii tu cand esti cu el. Nu o marioneta care joaca doar un rol de a fi pe placul celuilalt. Asta iti permite sa iubesti cu toata inima, sa fii buna, sincera si  deschisa. Si uneori sa-i dai de inteles ca mai faci si compromisuri pentru el. Pentru ca merita.

Increderea pe care o ai in tine il aduce mai aproape de sufletul tau.

Daca te accepti si respecti 100% pe tine, automat il respecti si il accepti pe el, asa cum este.  Si atunci el incepe sa aiba incredere in tine, isi va deschide sufletul,  si relatia voastra va deveni mai adanca si mai adanca. Bineinteles discutia de mai sus are sens daca ambele parti au luat decizia sa traga la vasle egal in relatie.  

 

  Eu azi sunt recunoscatoare pentru momentele cand reusesc sa-l fac sa vorbeasca deschis pe sotul meu.   Tu pentru ce esti recunoscator azi?