Copac,

De cand ma stiu am fost o fricoasa.

Imi aduc aminte cand eram mica in casa bunicilor la tara,  se lasa intunericul si trebuia sa trec dintr-o camera in alta, mergeam cu o cruce imensa din plastic neon in fata :).Uneori faceam nopti intregi albe pentru ca pur si simplu imi era frica sa inchid ochii. Odata, imi era asa de frica sa merg la baie, incat am facut pipi intr-un pantof:) 🙂 :).

Abia de ceva ani, dupa ce am inceput cu yoga si am mai citit diverse carti m-am mai descatusat de frica.

Cred ca fiecare problema pe care o avem -mica sau mare- isi are radacinile in frici.

Frica de a fi respins si a ramane singur, frica de a da gres in ceva, frica de a ne ingrasa, frica de a sta singuri in casa, frica de a ne imbolnavi si a muri, etc.

Vedem frica ca pe un dusman de temut, ceva care trebuie exterminat, cand de fapt, chiar nu este un bau -bau. Este poate o alarma, un semnal de invatare, educare, o oportunitate de a schimba ceva  sau de a evolua spiritual.

Frica nu este numele nostru, nu este egala cu noi,  este doar o stare pe care o experimentam in momentul x la locul y.

Suntem oameni, si este normal ca orice ne scoate din starea de confort si cunoscut sa ne sperie. Tot ce este necunoscut noua ne sperie.

Frica mea cea mai mare era sa ma imbolnavesc si sa mor. Am scapat insa de frica in cateva secunde,  in momentul in care mi-am dat seama ca mor in fiecare zi, daca nu traiesc pe zile  viata  cu recunostinta, daca nu privesc oamenii in ochi, daca nu citesc , daca nu ascult muzica, daca nu fac o arta din cele mai simple lucruri.

Deci ce putem face cu frica asta?

1. Respiram.  Vizualizam cum inspiram curaj, si expiram frica.
2. Ne detasam de frica ca un observator, si o privim dintr-un alt unghi, din exterior. Cum ne face sa ne simtim,  ce ne-ar fi putut provoca aceasta frica, cum ne-am fi simtit fara aceasta frica, dar fara sa ne asociem cu ea. Mintea noastra este foarte talentata in a crea cele mai bune scenarii, asadar trebuie sa avem grija sa ne detasam de frica si sa nu punem mai multe paie pe foc.
3.  Suntem constienti de frica si o acceptam. Nu trebuie sa ne maniem pe ea si sa ne dorim sa o injunghiem, pentru ca este ca si cum ne -am ucide pe noi. Este starea noastra, trebuie sa o acceptam si sa o intelegem.
4. Apoi trebuie sa identificam cum ne afecteaza si de unde a venit. Sa observam suferinta cauzata si sa incercam sa inlaturam suferinta. Inlaturand suferinta, inlaturam frica.
5. Putem mai bine sa fim recunoscatori pentru ce suntem si ce traim in momentul prezent, decat sa ne speriem  de schimbarile produse in noi de frica. De exemplu frica de a fi parasiti, este o sansa de a ne cunoaste adevarata dragoste. Frica de a fi dati afara este o oportunitate de a incepe ceva nou pe cont propriu, etc.
6. Putem sa ne pacalim un pic, imaginandu-ne anumite situatii catalogate de frica drept negative, in pozitive. De exemplu ne putem incarca cu niste emotii pozitive pe care le-am trait in trecut la un moment dat, cand ne -am simtit cei mai protejati si curajosi, aducem acele sentimente de pace in prezent si infruntam situatiile cu capul in sus cand suntem pregatiti. Sau de ex concret in cazul meu, imi imaginam cand eram mica ca in intuneric era petrecerea surpriza a lui Mickey Mouse:).

Sa ne dezbracam de frica este un proces lung, de multe ori dureros si anevoios.

Dar se poate! Cu recunostinta, compasiune, intelegere, si acceptare putem sa ne rezolvam problemele.

Apoi, poate ma credeti sau nu dar yoga chiar ajuta sa ne dezbracam de frici. Nu stiu cum, dar pentru mine a fost cu folos.

Eu azi sunt recunoscatoare pentru ca m-am dezbracat de mai multe frici. Mai sunt cateva, dar e mai bine:)!

Tu pentru ce esti recunoscator azi?

 

Concept Strip OFF: suntuncopac 

Foto: Catalin Marcu

Copaci: Andreea, Geo, Fedelia, Paulina, Flori.

Make-up: Paulina Buldumea, Cristina Ghergu

Outfit: H&M stripped by suntuncopac

Muzica:  Joan Osborne- One of us

Inspirata de:  haina fricii