Copac,

azi noapte ma uitam la cerul instelat si rotund care se vede din gradina bunicilor. Sub care mi se pare ca sunt foarte mica, si mi-am adus aminte de o poezie mai trista de Pablo Neruda pe care as vrea sa ti- o zic si tie:

Pot sa scriu cele mai triste versuri in seara asta.

Sa scriu, de exemplu: “Noaptea-i instelata,

 

si tremura, albastri, astri in departare”.

Vantul noptii se roteste in cer si canta.

 

Pot sa scriu cele mai triste versuri in seara asta.

Eu am iubit-o, si cateodata si ea m-a iubit.

 

In nopti ca asta am avut-o in bratele mele.

Am sarutat-o de atatea ori sub cerul infinit.

 

Ea m-a iubit, si cateodata si eu am iubit-o.

Cum sa nu-i fi iubit iubit ochii ei mari si tristi.

 

Pot sa scriu cele mai triste versuri in seara asta.

Sa ma gandesc că n-o mai am. Sa  simt ca am pierdut-o.

 

Sa ascult noaptea imensa, mai imensă fara ea.

Si versul cade-n suflet ca roua peste iarba.

 

Ce contează ca iubirea mea n-a putut-o pastra.

Noaptea-i instelata si ea nu e cu mine.

 

Asta-i tot. In departare cineva canta. In departare.

Sufletul meu nu vrea sa  inteleaga ca a pierdut-o.

 

Ca si cum ar vrea s-o aproprie privirea mea o cauta.

Inima mea o cauta, si ea nu e cu mine.

 

Aceeasi noapte face sa albeasca aceiasi arbori.

Numai noi, cei de atunci, nu mai suntem aceiasi.

 

N-o mai iubesc, e-adevarat, dar cat am iubit-o.

Vocea mea semana cu vantul ca sa-i atinga auzul.

 

A altuia. Va fi a altuia. Cum inainte a fost a saruturilor mele.

Vocea ei, trupul ei conturat clar. Ochii ei infiniti.

 

N-o mai iubesc, e-adevarat, dar poate-o mai iubesc.

E-atat de scurta iubirea, si atat de lunga uitarea.

 

Pentru ca in nopti ca asta am avut-o in bratele mele,

sufletul meu nu vrea sa  inteleaga ca a pierdut-o.

 

Chiar daca  asta e ultima durere pe care mi-o provoaca,

si astea ultimile versuri pe care i le scriu. 

Astazi dimineata m-am trezit cu gandul ca sunt recunoscatoare arborilor ce au fost martori iubirii celor doi. Si a altor sute sau milioane  de suflete probabil. A ta si a mea. Si poate cand vom uita cat de mult am simtit vreodata, vom merge la ei si ii vom intreba.  Si ne vor raspunde.

Si ne vor ajuta sa ne dezbracam de ura si sa ramanem doar cu gustul dulce al iubirilor.

I STRIP OFF HATE!

Tu pentru ce esti recunoscator azi?

Concept STRIP OFF: suntuncopac

Foto: Catalin Marcu

Copac: Andreea & Flori

Outfit: H&M stripped by suntuncopac

Make -up: Paulina Buldumea, Cristina Ghergu

Yoga pose:  lotus

Muzica: ZEN playlist

Inspirata de:Douazeci de poeme de dragoste si un cantec de disperare – Pablo Neruda