Draga copac,

Cand ne-am anuntat cunoscutii unde vom merge in luna de miere toti au facut ochii cat cepele cand au auzit Vietnam?!? Pai nu e cel mai toxic loc de pe planeta de unde vine pestele pangasius? Pai acolo nu sunt mine? Si agentul Orange- toxina fatala? (numele de cod al unei substante chimice ce contine o dioxina periculoasa cunoscuta si ca TCCD-folosite pe scara larga de SUA in Razboiul din Vietnam) .Si nu se rapesc oameni pentru organe?

Ce-i drept nu e deloc genul de locatie clasica de honeymoon cu petale de trandafiri pe pat, DAR, este un loc mistic cu o incarcatura emotionala imposibil de descris in cuvinte care mie mi-a livrat multe mesaje.

Aveam o chemare ciudata sa merg pe acest pamant.

Ce m-a marcat:

·        Povestea razboiului crunt, descoperita in poze si descrisa de localnici. 20 de ani de teroare. De sange.De  sete si  foamete. De tortura si razbunare.De moarte. Fetite de 12 ani cu arme in mana cautand sa-si razbune parintii. Bebelusi pasind pe mine de foc. Familii care au trait ani intregi in tunele subterane cu serpi si sobolani fara sa vada lumina zilei. …. DAR! nu vreau sa va deprim vreau sa va spun si voua ce mi-a zis un tanar ghid dupa ce ne-a vorbit de razboi: Stii de ce ce suntem noi vietnamezii diferiti? Pentru ca ne iubim tara cu inima! Ne iubim parintii si istoria!

·      Consecintele agentului Orange– in timpul razboiului americanii au pulverizat 80 de milioane de litri de Agent Orange, un erbicid si defoliant extrem de puternic .1 milion de persoane au fost afectate grav, incluzand 150.000 de copii care s-au nascut  pana azi cu malformatii. DAR!  Ce m-a impresionat este ca acesti oameni afectati de substanta toxica sunt scosi in fata, in randul lumii si nu sunt tratati diferit. Ba chiar sunt respectati. La muzee, in diferite cafenele si restaurante, in fabrici, multi vietnamezi cu deficiente dupa razboi sunt tratati ca angajati normali si-ti dau o lectie de viata. Iti zambesc cald si  iti transmit ca au iertat printr-o privire.

·        Fericirea pe scutere. Am cunoscut cei mai bogati si fericiti oameni pe metru patrat. Pe strazi, pe scutere!  Bogati in fiinta. In zambete.  Pana la 6-7 zambete pe un scuter! Iti dau o lectie de viata.

·        Perceperea muncii drept sacra.  Pe 1 ianuarie la 7 dimineata, vietnamezii in costum pe scuter mergeau la serviciu, copiii la scoala, toate magazinele si tarabele improvizate  erau deschise. Am intrebat un vanzator ambulant. Prin semne mi-am dat seama ca a vrut sa zica ca munca pentru el e….. sfanta.

·        Orasul luminilor: cand am ajuns in Hoian in piata am inceput sa plang. De tristete, de bucurie. Simteam ca am mai fost acolo. Mii de felinare  hand made colorate. Aerul gri -verzui spunea  multe povesti de iubire, de viata, de razboi.

·        ‘O mina linistita’. Am cunoscut cativa expati cu situatii materiale foarte bune in tarile lor si au ales sa se retaga intr-o cocioaba la malul marii unde vand nuci de cocos. Mi-au zis asa: am calatorit lumea in lung si lat, si am ajuns in cel mai ‘toxic’ loc de pe pamant, un ‘teren minat'( pentru ca inca sunt multe mine active inca) in care mi-am gasit in sfarsit linistea.

Eu astazi sunt recunoscatoare pentru ca ma uit la poze si mi dau seama ca am trait cea mai frumoasa poveste de iubire  in cel mai’toxic’ loc de pe pamant.

Tu pentru ce esti recunoscator azi?