Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

“Dupa depresie m-am apucat de Yoga si…. au iesit raze din inima” de un copacel anonim

yoga bucuresti

Draga Copac,

Pe creata o cunosc de putin timp. Sunt indragostita sa intru in povestile oamenilor si ea, cu privirea un pic cazuta la prima sedinta, corpul apasat si greoi de prea multe griji a avut curajul sa-mi spuna tot, absolut tot! A avut curajul sa se deschida, mai intai in minte apoi in corp. Din primul moment in care i-am vazut ochii am stiut ca nu va dura mult timp pana cand se va ridica. Si s-a ridicat, iar de curand dupa o luna si ceva in care a frecventat clasele mele de yoga si dezvoltare personala si ale partenerului meu Dan D, creata era alt om. Era un om viu! Avea pieptul deschis, curajul de a spune lucrurilor pe nume, ii sclipeau ochii si am simtit ca s-a gasit, ca s-a regasit. Am rugat-o sa impartaseasca povestea ei cu tine, sa stii ca nu esti singura, sa stii ca e normal sa ceri ajutor sa-ti lasi inima sa trimita si sa primeasca…. raze :). Si normal ca este vorba doar de un inceput, doar de un mic pas, dar este important sa avem curajul sa alegem sa facem o schimbare. Namaste!

“Acum in Mai se face anul de cand am cazut in apogeul depresiei. Un an in care m-am refulat in munca, de frica sa nu ma duc acasa, unde stiam ca ma asteapta gandurile. Acele ganduri care ma tineau toata ziua in pat in weekend, cu patura pe cap, la propriu. Nu mai voiam sa interactionez cu nimeni. Nu mai imi pasa de corpul meu, ii dadeam doar tigari, nu aveam pofta de mancare. Tot acum un an m-am apucat si de terapie. M-a ajutat, dar nu era suficient. Ma simteam bine cateva ore dupa ce ma intorceam de la psiholog, pentru ca apoi sa cad iar in starea de vegetatie. Si zilele treceu pe langa mine, fara sa le vad rostul. Acum o luna m-am apucat de yoga. Iar acela a fost inceputul schimbarii mele. Acuma rad, draga Copac. Radiez de fericire la birou, dupa o sedinta de yoga dimineata, si dorm linistita noaptea, dupa o sedinta de yoga seara. Si chiar daca nu-mi este usor sa ma trezesc la 6 dimineata pentru a ajunge la yoga, sau am febra musculara doua zile apoi, sunt bucuroasa pentru ca in sfarsit fac ceva pentru MINE. Nu-mi mai este frica sa ma duc seara acasa, la gandurile mele, pentru ca invat incet, incet, sa le ascult si sa le accept. Iar atunci cand le simt ca pe niste sageti, imi pun o mantra si ma linistesc. Sau citesc, lucru pe care inainte nu-l faceam. Acuma merg pe strada si observ. Ma simt de parca mi s-a ridicat un val de pe ochi. Vad oamenii din jurul meu, vad cerul, simt mirosul de iasomie, zambesc. Si vreau sa ies din casa in weekend, sa ma plimb, simt nevoia sa fac miscare. Iar patura aceea, care inainte era prietenul meu cel mai bun, a devenit inamicul meu. Dar cel mai important, draga Copac, am invatat sa spun “NU” cu voce tare, nu doar in gand. S-a intamplat la birou zilele trecute, cand am fost informata ca trebuie sa preiau mai multe taskuri. Vechea “Eu” ar fi gandit “Sigur, oricum nu am de ce sa ma grabesc acasa, nu ma asteapta nimic, decat gandurile.” Noua “Eu” insa a ripostat, pentru ca a devenit constienta ca viata nu se rezuma doar la job. In acel moment a simtit o furie care a facut-o in sfarsit sa zica “NU”. A fost un “NU” agresiv, ca al unui copil de cinci ani, care se supara si bate cu piciorul in podea. Dar am reusit sa-l zic tare. Imediat a venit frica. Nu imi venea sa cred ca am zis “NU”. “Oare ce o sa se intample acum? Eu nu am zis niciodata NU…” Am mers acasa, am ascultat o mantra si am inceput sa simt bucurie. Bucurie pentru ca in sfarsit, dupa mult timp, am putut sa pronunt acel “NU” cu voce tare. Iti multumesc, draga Copac, pentru ca mi-ai intins o ramura si m-ai ajutat sa ma ridic. Sunt constienta ca de aici inainte depinde de mine sa vreau sa stau in picioare. Mai am multe de invatat: sa-mi controlez si mai bine gandurile negative, sa imi ascult corpul si sa am grija de el (am inceput chiar sa cochetez cu ideeea de a ma lasa de fumat, dupa 15 ani in care am fost fumatoare inraita), sa invat sa imbratisez din suflet, nu mecanic. Dar simt ca pot sa fac toate lucrurile acestea. Pentru prima data dupa mult timp, vreau sa stau in picioare! Pentru prima data dupa mult timp, vreau sa ma pun pe mine pe primul loc! Chiar astazi vorbeam cu psihologul meu despre yoga si m-a intrebat cum ma simt. I-am spus ca simt ca eman lumina, o simt ca iese din mine ca niste raze. “De unde simti ca ies razele?” m-a intreabat ea. Am dus mana la piept si i-am raspuns “Din inima”


Leave a comment

“Lasa-te plecat”- de un copacel caruia i s-a tras covorul de sub picioare dar a renascut

 

draga copac,

stii povestea aceea cu studentii care isi intrec profesorii?  Asa este “Migdalul”, caruia i-am urmarit evolutia de mai bine de 2 ani, intreg caruselul de emotii, lectii si revelatii care au ajutat-o sa se intoarca la ea, in suflet, acasa. Si da, “Migdalul” este un exemplu clar si viu al beneficiilor yoga pentru minte, trup si…. suflet.

 

Lasa-te inspirat:

“Ma trezesc intr-o dimineata cu aceleasi ganduri de rutina: munca, trebuie sa scot catelul, el pleaca si iar m-a pupat pe fuga. Oare stie ca intr-o zi, poate intr-o dimineata, ala va fi cel din urma sarut?! Nu stie si nici eu nu stiu ca aia e dimineata la care ma gandesc, ca urmatoarele momente in care buzele ni se vor apropia vor aduce altceva, poate un “pe curand. o viata frumoasa. ai grija de tine, Chiar ai grija caci eu nu voi mai fi fizic langa tine” sau “altfel sufletul meu nu stie sa iti zica un simplu ‘pa, ma bucur ca ne-am revazut’ “ si de fiecare data vor fi cu lacrimi, afara sau inauntru.

Da, aia a fost ziua in care am simtit ca mi s-a tras covorul de sub picioare, ca universul colorat construit era de fapt din nisip si la o bataie puternica de vant, nici macar o Furtuna, s-a daramat, fara sa mai lase o usa sau o fereastra in urma, sa am de unde reconstrui. Si chiar daca sunt eu cel mai talentat arhitect al lumii mele, cu viziuni si perspective si curaj de a o la impreuna de la 0, e nevoie de doi si de o perspectiva similara.

Dupa jumatate de an de cand nu imi mai masor viata in timp scurs sau planuri, de cand timpul parca mi s-a daruit si s-a condensat si expandat, pot raspunde cu inima deschisa celor care inca ma intreaba de ce ne-am separat : din respect. Acum, pentru mine o relatie constienta se bazeaza pe respect, iubire si libertate. Credeam ca si pe intelegere, insa e de fapt vorba de acceptare. Acceptare a ceea ce nu inteleg in celalalt, tocmai pentru ca nu e treaba mea sa imi inteleg partenerul, in niciun tip de conexiune. Suntem diferiti si asta e ok si e perfect ca e asa, insa din respect si iubire, accept ceea ce nu inteleg, iar in momentul in care nu mai pot accepta, atunci cand incep sa judec sau sa fiu judecat, tot din respect si iubire, aleg sa plec.

Lasa-te plecat. Lasa in urma intrebarile clasice  (de ce, de ce noi, de ce mie, cu ce am gresit?!), ia cu tine un rucsac cu strictul necesar sa iti traiesti durerea si pleaca cu o singura intrebare catre tine « ce e bun in asta si eu nu vad? » si ramai in intrebare. Cand vei fi pregatit, raspunsul va veni la tine.

Accepta socul initial, durerea, fricile ce vin navala. Plangi, plangi chiar daca simti ca asa iti vei petrece restul vietii. Vorbeste daca vrei. Taci daca simti. Stai singur sau inconjoara-te de ce orice si oricine. Pleaca singur intr-o calatorie, chiar si un weekend. Intr-un loc minunat, iar acolo pune pauza, nu te gandi ca nu asa era planul, sa fii singur, ci fi acolo si bucura-te de tot ce iti ofera varianta ta pe care o redescoperi in acel loc. Lacrimile parca le-ai lasat in aeroport la plecare. Nu iti mai vine sa plangi, nici de mila, nici de drag, nu te mai intreaba nimeni (nici tu pe tine) ce faci mai departe : vrei alt job, te muti din tara, iti mai creditezi viata, cand, cand, cand?! Acolo esti in vacanta si pentru cei cu care interactionezi nu ai nicio eticheta, esti doar un zambet cu lumina in ochi.

Te intorci si cu pasi mici incepi  sa te reconstruiesti. Ia-ti o zi libera. Una si saptamana viitoare daca ai nevoie. Fi bland cu tine, asa cum nu ai fost cu nimeni vreodata. Spune-ti cat te iubesti si ce minunat esti si curajos si ca esti cel mai puternic om din lume. Pentru ca esti acolo, te privesti in oglinda, iti vezi amintirile curgand prin lacrimi si iti zambesti stramb, incurajator, spunandu-ti ca te iubesti si ca nu ai cum sa fi singur vreodata, pentru ca te-ai gasit! Fi prietenul tau cel mai bun, fi tot ce ai tu nevoie, fi tu pentru tine.

Educa-te sa nu mai fi cel care se asteapta ceilalti sa fi. Invata-te sa te respecti, pe tine – inima, minte si corp. Nu te mai agata de bani, ci lasa-i sa curga, sa te ajute in vindecare. Fa orice ai nevoie sa fi tu cu tine, fara distractii de la sentimentele tale, de la durere si tot ce aduce ea din spate, de la radacina fiintei tale.

M-am folosit de toate instrumentele (carti, filme, oameni, evenimente), insa intimitatea emotiilor mele am cunoscut-o prin Yoga – orice tip de yoga, alege-l comunicand cu tine, acceptandu-ti limitele de moment (poate power yoga nu ti se mai potriveste acum, sau poate chiar asta te ajuta). Yoga a fost salvarea mea. Nu fuga de mine, ci catre mine. Pe salteluta de yoga mi-am adus lacrimile, furia, disperarea din unele zile, pacea si intelegerea din celelalte. Astfel, in afara saltelei am putut sa ma manifest dincolo de ego ranit, de degetele societatii indreptate catre mine, am gasit in vocea interioara iertarea, puterea sa nu jignesc alte inimi si sa ma bucur pentru fericiri care nu mai tin de mine, dar care apartin omului pe care am ales sa il iubesc cel putin o viata, indiferent de noi.

In ziua in care am realizat unde am ajuns, ca am incheiat ciclul pentru mine, am inteles fericirea. Fericirea fiecarei zile, prin care aleg sa ma traiesc clara, adevarata, completa eu cu mine! (avand ca bonus un corp super misto dupa atatea emotii manifestate prin yoga :)). )”

 

 


Leave a comment

Strategii de uratire

draga copac,

Deseori aud la fetele de la studio de strategii de uratire, basically pentru ca vor sa se impuna prin manipulare, control, putere si “desteptaciune” in fata barbatilor mai ales in viata profesionala,  fac un pas inapoi din calea feminitatii si frumusetii lor, ca sa nu zica cineva ca au reusit in viata prin buze frumoase, craci lungi sau bucle de papusa. Aici  tot manifestarea EGOului este.
Cred cu tarie ca poti sa fii si o femeie puternica, independenta, cu putere financiara si profesionala si de ce nu UBER spirituala, dar pastrandu-ti si armele feminitatii si frumusetii sacre. O femeie atata timp cat este in viata, are responsabilitatea de a-si aduce aminte ca e si frumoasa in esenta, fara rusine, fara vinovatie, fara comparatie. Orice femeie este frumoasa daca vrea sa vada asta. Daca nu vrea, nu mai e frumoasa.

Viata se intampla in fiecare moment si la fel frumusetea sau uratenia. Cunosc multe persoane asa zise frumoase in exterior dar atat de urate in interior si invers. Devenim cine credem ca suntem. Daca gandurile noastre sunt urate, suntem cam uratei si in exterior, in felul in care privim, mergem, actionam.

Trebuie sa regandim conceptul de frumusete. Frumusetea nu este tinerete, structura oaselor, culoarea parului, a ochilor, vreo marime la blugi sau un numar maxim de kg. Frumusetea este o forta cosmica universala, care conecteaza toate lucrurile. Natura de exemplu este frumoasa asa cum este, uneori bruta alteori senzuala.

Gaseste frumusetea in sufletul tau si imparte-o lumii fara rusine!Pentru ca poti vedea frumusetea lumii, a celorlalti decat in momentul in care esti responsabila de propria sclipire, care nu tine doar de gene, genti, rochii si pantofi, tine de puterea aia personala si asumarea feminitatii care ne face din sclave, regine.

Namaste!


Leave a comment

“Am slabit 40 de kg pentru ca…. IUBIRE” de Anto, nucul din livada

Draga copacel,

Antonia, nucul este prietena noastra a copaceilor. O iubesc pentru ca are atat e multa vointa si viata in ea! O iubesc pentru ca a ales sa se iubeasca. Iata o poveste despre cum a reusit sa slabeasca 40 de kg si cat de frumos inspira in comunitatea sa Will Diet.

 

Vreau sa transmit atata iubire si in scris parca nu stiu cum. Vine navala si vrea sa se asterne toata. Dar o sa incerc sa redau o parte din lucrurile care m-au implinit si sa le umplu de iubire, cat se poate.Numele meu este Antonia, sunt Taur si am 1,58 m inaltime.

Pentru ca am gasit motivatia necesara am reusit sa slabesc 40 kg, intr-un moment cand am ales sa iubesc viata din nou.

La 20 de ani m-am trezit. Fizic. M-am trezit pentru ca ma durea soldul foarte tare cand ma ridicam in pat sau de pe canapea. Corpul meu incerca sa imi zica ceva. Aveam 96 de kilograme. S-au adunat pe nesimtite, in timp ce eram atenta la ce TREBUIA sa fac pentru altii, la cum TREBUIA sa fiu (nu fizic). Era un trebuie din afara, care nu tinea cont de ce imi dorea sufletul sau ce imi spunea corpul. Era un trebuie care a ridicat un zid intre mine si…mine.

Am incercat diete, am mers la nutritionisti, ba chiar mi-am dat toata bursa scoalara pe solutii care erau temporare. Am continuat sa caut raspunsuri si solutii in exterior, la cei care “stiau mai bine” ce am nevoie, pana m-am trezit a doua oara, cand mi-am dat seama ca ar fi bine daca as cauta raspunsuri in interior.

A inceput astfel o calatorie interioara superba, cu suisuri si coborasuri. Se face ca o data ce am inceput eu dantuiala asta, veneau si din exterior ghizi si ajutoare, care sa imi ofere sprijin si informatii despre hrana, despre miscare si despre sufletul si psihicul meu.

Pe masura ce “dansam” se topeau si kilogramele, iar corpul meu neglijat atata vreme devenea mai usor si mai sanatos.

Felul in care m-am separat de el, felul in care m-am comportat cu el atata vreme a lasat urme. Pe multe am invatat sa le iubesc si sa le apreciez ca urme si invataturi ale razboiului pe care l-am dus intre minte si fizic, dar si ca marturii ale puterii nemarginite pe care o are corpul meu. Totusi, o urma care imi statea ca un ghimpe in coaste si care forma un blocaj in imbratisarea feminitatii mele a fost cea pe care au lasat-o cele 41 de kilograme in minus asupra sanilor mei. Simbol al feminitatii, nu ii simteam ca parte din mine. Ani la rand am culisat intre acceptarea lor ca atare si optiunea de-a imbina exteriorul si interiorul, optiunea de a-i ajuta din exterior. Intr-un final am decis sa imi fac operatia de ridicare si augmentare. Poate te gandesti ca e o chestiune superficiala, poate ca te gandesti ca solutia trebuia sa vina din interior… Eu asta am gandit, uitand ca toata calatoria mea  a fost un melanj, o colaborare intre interior si exterior.  Cu toate acestea, am trecut peste cum TREBUIA sa fie si am decis sa aduc ajutor si din exterior.

Operatia pentru mine a venit in cel mai bun moment si mi-a aratat ca mai am lectii de invatat de la corpul meu. Am realizat ca trebuie doar sa il ascult si sa il sustin si ca nu exista separare intre minte, corp si suflet, intre interior si exterior Am inteles ca doar vazandu-l ca un tot imi pot gasi linistea, ca doar prin integrarea tuturor aspectelor mele si acceptarea ajutorului, fie el si din exterior, imi pot gasi pacea.

Acest dans minunat m-a facut si sa imi dau seama ca vreau si eu sa fiu un ghid si un sprijin in viata altora, ca vreau  sa dau si eu mai departe darurile pe care le-am primit si ca vreau ca asta sa imi fie viata.

Avem multe de oferit si noua si altora, in viata asta minunata, plina de iubire.

 

Daca ai rezonat cu ce am scris mai sus si simti ca un ghid din exterior te-ar ajuta, iti stau alaturi prin clipuri saptamanale  pe www.willdiet.me sau daca simti nevoia de un ghidaj special pentru tine, te pot sustine in cadrul sedintelor private de coaching pentru un stil de viata sanatos.

Te imbratisez cu toata inima,

Antonia

Nucul.”


1 Comment

Puterea Mantrelor

draga copac,

desi is’ specialist de mkt si comunicare la baza, multi ani mi-am inghitit limba si ma balbaiam ca la gradi  cand vorbeam in public. Am facut ceva cursuri de public speaking, dar sincer nimic nu mi-a redat Puterea Cuvantului ca acest instrument extraordinar din Yoga- Mantrele ( combinat cu respiratii constiente diafragmale). De cand am descoperit mantrele sunt indragostita sa vorbesc in public, sa-mi exprim clar emotiile, sa nu -mi mai fie frica de cuvint, sa am curajul de a spune DA si NU, te iubesc in gura mare. Si de atunci chiar cred ca sunt un speaker bun,  constient,clar,  pasionat si viu.

Pentru mine, mantrele sunt forme de meditatii usoare. MANTRA vine din sanscrita si inseamna vehicul pentru minte, adica resurse la indemana prin care putem imblanzi “maimuta” din minte.

Deci  sunt sunete alcatuite din silabe sanscrite sacre, care impreuna contribuie la valorificarea energiei spirituale.
Cantatul mantrelor puternice, sau doar ascultarea lor, ne conecteaza cu spiritul nostru creativ și aduc armonie in corpul si mintea noastra.
Sunetul ne ajuta sa ne activam starea de bine interioara si sa aducem stare de bine si vitalitate in viata noastra. 
Cantatul mantrelor se foloseste pentru mai multe scopuri in functie de ce anume vrei sa descoperi sau sa manifesti. Pe scurt Mantrele sunt Magie Divină pe care o putem folosi. 
Sunetul mantrelor creeaza o rezonanta care atinge energia si mediul inconjurator așadar are efect indiferent daca doar asculti sau si canti.
Efectele sunt mai bune insa daca atunci cand le asculti le repeti in mintea ta.
De cate ori trebuie repetate? Cu cat mai mult, cu atat mai bine. Numarul repetarilor ar trebui sa fie multiplu de 9 (108 ar fi minunat).
Timpul cel mai potrivit ar fi dimineața sau seara, mai ales înainte de culcare.
Trebuie să fii calm si sa iti relaxezi corpul pentru ca energia sunetului sa aiba efect mai puternic.
Beneficii: Atunci cand numarul cantarilor este mai mare (dupa o saptamana, chiar o luna) vei gasi rezolvarea problemelor mai usor, vei avea mai multa armonie si o stare generala de bine in majoritatea situatiilor. Trebuie doar sa repeti in inima ta: „Pot sa fac orice imi propun! Fac! Norocul este cu mine!”

Preferatele mele sunt Gayatri MANTRA de Deva Premal ( mantra care ne invita la trezirea spirituala), Om Trayambakam Yajamahe   mantra puternica de protectie, Jaya Ganesha ( mantra pentru noroc, familie, casa, inlaturarea obstacolelor), Om namah Shivaya ( mantra pentru transformare si schimbare),   Ek Ong Kar Satgur Pras (Lightness of Being)  dar si mantra din hawaiana hooponopono sau mantrele traditionale care se canta in ashramurile Sivananda.

Daca simti ca acest mesaj este pentru tine, te astept cu drag la clasele mele de la Studio sa cantam impreuna. 
Daca doresti sa lucram impreuna pe nevoile tale specifice pot construi ceva personalizat pentru tine in cadrul sedintelor private. 
Namaste! 🙏

 

 

 


Leave a comment

“Umbra mea, Frica ” de Ana din livada

draga copacel,

la unii oameni vorbeste “sclipirea” prin ei. Ana este unul dintre ei si sunt onorata sa o cunosc si sa iti impartasesc povestea sa despre prietenele sale umbrele si fricile. Daca rezonezi cu povestea eu te asteapta cu iubire la cursul sau din aprilie, detalii aici.

Pana in urma cu aproximativ 4 ani traiam total deconectata de mine insami. Ajunsesem sa cred ca toti oamenii sunt impotriva mea, ca intregul univers este impotriva mea si astfel traiam intr-o stare de victima de care nici macar nu eram constienta. Ma identificam cu absolut tot ce simteam si credeam ca sunt pedepsita de soarta, ca nu sunt demna de a fi iubita si ma revoltam pe tot ce era in exterior. Imi inchisesem inima si devenisem astfel o femeie de gheata,o razboinica neinfricata ce vedea doar atacuri din partea celorlalti, atacand la randul meu si mai puternic, pentru a ma proteja. Eram eu impotriva tuturor. Sau asa credeam pe atunci. La inceputul anului 2015, o simpla schimbare de atitudine mi-a schimbat total si pentru totdeauna modul in care percepeam viata si pe cei din jur. Fiind ingenunchiata de propria insatisfactie, de propriul sentiment de nevrednicie, m-am intrebat atunci: Cine sunt eu? Care este rolul meu aici? Cum as putea sa fiu cu adevarat fericita? Din acel moment, in fata mea s-a creionat un traseu nou, un drum magic care m-a condus in cele mai profunde colturi ale mintii mele subconstiente. Mi s-a aratat de unde vine toata suferinta mea, trecand printr-un profund proces de constientizare a ranilor interioare, a modului in care eu insami ma respingeam si a faptului ca traiam crezand ca sunt nedemna de iubire, ca nu sunt suficient de buna si ca orice as face… este in zadar. Fiecare pas facut in aceasta calatorie interioara imi dezvaluia ceva si cu fiecare dezvaluire simteam cum ceva in interiorul meu se transforma. Ma simteam ca o nimfa care este pe punctul de a deveni libelula si nu este constienta de mutatia genetica prin care trece. Au fost luni de zile cand experimentam diverse stari de constiinta, atat de multe si atat de dese incat credeam ca o iau razna. Nu m-am oprit, am continuat cautarea interioara si atunci am intalnit-o pe Ea. Pe Umbra mea. In decembrie 2015 a fost momentul in care i-am perceput cu adevarat povestea, fara sa ma mai identific cu ea. Umbra reprezinta polaritatea personalitatii noastre exprimata constient. Umbra este totalul convingerilor, credintelor si caracteristicilor pe care le reprimam. In umbra gasim toate partile din noi de care nu suntem constienti sau pe care le respingem. Din acel moment viata mea s-a transformat inca o data, din acel moment am inceput cu adevarat sa-mi iau puterea inapoi si sa ma recreez pe mine. Intalnirea mea cu Umbra poate parea un film SF pentru unii, insa este cu adevarat o binecuvantare. Initial 11 zile si 11 nopti am stat de vorba cu aceste aspecte din mine, percepandu-le ca pe o entitate separata de mine, desi tot ceea ce ele imi spuneau, imi veneau in constient sub forma unor ganduri. La finalul celor 11 zile, am cerut ajutor crezand ca sunt atacata sau posedata de vreun demon ceva, insa ulterior totul s-a revelat de la Sine. Am inceput sa le cunosc pe fiecare in parte, sa le ascult povestea, sa le vad iubirea din spatele actiunilor si sa le iubesc si eu la randul meu. Am inceput sa integrez una cate una, facand pace cu ele si dandu-le locul care li se cuvine de drept in viata si inima mea. Am cunoscut partea din mine care era agresiva, pe cea care era nedreapta, pe cea care judeca, pe cea care era aroganta, am cunoscut propria superioritate si inferioritate, pe cea care abandona si pe cea care trada etc… le-am ascultat povestea fiecareia dintre ele si am inteles astfel cat de mult ma iubeau si cata nevoie aveau ele de iubirea si acceptarea mea, nu a altora… ci a mea. Am inteles cat de mult incercau sa ma protejeze de fapt si cat de agresiva si nedreapta eram eu cu ele. Am inteles cat de multe aspecte din mine abandonasem si respinsesem. Cu fiecare integrare facuta, toate aceste aspecte mi-au oferit un dar, m-au ajutat sa le includ in viata si actiunile mele intr-un mod constructiv si benefic pentru mine si ceilalti. Mi-au oferit o putere de care nu eram constienta pana atunci, puterea iubirii de sine. Intoarce-ti si tu fata catre propriile umbre si asculta-le povestile, imbratiseaza-ti fricile si cauta sa vezi iubirea din spatele lor, patrunde adanc in propria suferinta si iti garantez ca te vei ridica intocmai ca pasarea Phoenix, iar atunci lumea ta va fi mai colorata si iubirea va fi tot ceea ce vei vedea… oriunde te vei uita. Esti demn de iubire si intotdeauna ai fost! Fii bland si intelegator cu tine, ofera-ti iubire neconditionata si totul se va schimba!

Fa pace cu tine. Namaste!”


2 Comments

Si cand plang sunt frumoasa

yoga bucuresti

Cand eram mica am avut cativa ani in care nu ma simteam frumoasa. Nici urata nici frumoasa, ma simteam invizibila. Stearsa.

Imi aduc aminte ca mi se parea ca fata mea este asa de comuna si plictisitoare incat daca ma vedeam intamplator in oras cu un coleg de scoala nu m-ar recunoaste pentru ca nu simteam ca am nimic care sa straluceasca. Hainele pe care le purtam erau urate si intotdeauna ma uitam cu suspin la fetele mai inalte, mai voluptoase, mai bine imbracate si mai populare ca mine. Voiam sa fiu si eu frumoasa ca ele…

Mi-ar fi placut sa ma sfatuit cineva atunci si sa-mi spuna sa nu-mi mai cred gandurile neprietenoase  si sa-mi construiesc unele frumoase despre mine.

Stima de sine foarte scazuta, vocea din capul meu care imi spunea ca nu sunt frumoasa mi-a umbrit acea scurta perioada de viata… dar stii ceva, nu-mi pare rau ca am trecut pe acolo, pentru ca acum stiu cum sa o cresc pe fata mea si stiu ce sfat sa dau oricarui adolescent in cautarea frumusetii.

Astazi am principii puternice si de neclintit despre frumusete. Nu mai accept nici cand ma scol cu fata la perna sa-mi spun eu vreo secunda ca nu sunt frumoasa sau daca gandul trece pe langa mine stiu ca e un sabotor si nu-l mai cred. Aceasta frumusete pentru mine este astazi acceptarea unicitatii mele. Deseori imi spun unele cunostinte” nu ti pare rau ca am imbatranit, ca incepem sa ne luptam cu ridurile, cu carnea care se lasa?” Si mi se pare incredibil ca am ajuns intr-un punct in care nu, chiar nu-mi pare rau de nimic, nici de ridurile castigate, nici de cearcane, cred ca sunt cu adevarat frumoasa si nu m-am simtit niciodata mai bine in pielea mea. Sunt onorata sa locuiesc acest corp. Pentru ca flacara mea din interior este puternica si luminoasa acum si nu ma lasa sa vad nimic altceva.

Stii ce am facut? Stii cum am reusit? AM ALES ! Pur si simplu intr-o zi am ales sa-mi vad doar frumusetea din mine si din mediul inconjurator!

Si tu poti alege.Si tu esti frumoasa. Divinul te-a creat dupa chipul si asemanarea lui, cum sa nu fi superba?Ai toate drepturile sa-ti accepti frumusetea in aceasta viata. Orice minciuni ai asculta din exterior nu uita adevarata voce interioara, nu sabotorul acela ciocanitor, ci vocea luminitei, singura voce.

Cand nu ne vedem frumusetea este un semnal ca suntem deconectate de sufletul nostru.

Frumusetea ta este abundenta pentru toata lumea.

Adevarata ta frumusete ajuta celelalte femei sa-si vada frumusetea lor in tine.

Lacrimile tale frumoase ti-au curatat inima de armurile si carapacele pe care le-ai zidit in jurul ei.

Toate suntem frumoase, si cand plangem si cand suntem dezamagite sau inlocuite cu alt tip de frumusete.

Si atunci cand suntem machiate tzipla dar si cand parul nostru a explodat odata cu furia din interior.

Cand te vei uita in oglinda de acum in colo vei stii ca esti prima  persoana importanta care iti poate spune cat de frumoasa esti, nu mai ai nevoie sa astepti nicio confirmare din exterior.

Esti frumoasa pentru ca privesti in ochii tai, fetita, adolescent, femeia matura pe care nu ai vazut-o pana acum, nu ai avut curaj sa o trezesti, dar acum ai!

Uita-te cu atentie si te vei gasi! Fara judecata, fara critica.

Doar in compasiune, iertare si iubire neconditionata.

Daca cineva nu a resusit sa –ti vada frumusetea este pentru ca inca mai are de lucru si de invatat din frumusetea interioara. Cu totii mai avem de invatat.

Focuseaza-te pe tot ce este frumos in tine, pe zambet, pe privire, pe blandete, pe mainile tale calde.

Te asigur ca daca te uiti atent te vei vedea. Iti vei vedea frumusetea. Este acolo.

Eu o vad, lumineaza pana la mine si ma ajuta  sa ma oglindesc in ea.

 

Semnat,

Un om frumos, ca tine

Cand plange si cand rade

Ps: te astept la yoga si meditatie sa  crestem increderea in noi. Crede-ma, functioneaza 🙂