Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

De ce sa credem in Dumnezeu?

10 - Copy

Dumnezeu sau fiinta superioara ce cuprinde toata existenta, a fost descris de religii sub diverse forme, si din nu stiu ce motive, poate pentru a controla si a domina, a fost prezentat si ca o fiinta atotputernica ce ne testeaza si ne asteapta la judecata de apoi.

Acesta abordare ne pune in pozitia de cersetori si ne implementeaza un sentiment de frica – oare ce pedeapsa ma paste daca nu-l ascult pe Barbos?

Dar daca ai curaj sa iesi din aceasta explicatie rudimentara, daca iti deschizi ochii si privesti mai bine iti dai seama ca Dumnezeu, nu are cum sa fie asa. La cat de mult rau s-a facut pe pamantul acesta, ar fi trebuit sa fim de mult stersi de pe fata pamantului. Si iata-ne inca aici. Inca experimentam. A crede ca Dumnezeu este astfel, inseamna umanizarea Lui, minimalizarea Lui, iar eu stiu ca Dumnezeu este doar iubire.

De ce? Pentru ca Dumnezeu nu ne asteapta cu o bata, sus in ceruri sa ne dea cu ea peste ochi, ci este in inima noastra experimentand orice prin noi – Fericirea noastra, suferinta noastra, iubirea, reusitele, dezamagirile si tot ce alegem noi sa manifestam, pentru ca pe langa faptul ca ne-a creat si a sadit in noi divinitate, ne-a dat si liber arbitru. Dumnezeu ne sustine sa fim asa cum suntem. D-zeu ne ofera liberal arbitru si este tare bucuros cand suntem responsabili in deciziile noastre.

Noi alegem cum vrem sa fim, noi alegem ce valente vrem sa dam experientelor, bune sau rele, alegeri pe care le face prin ego, noi alegem daca vrem sa ne manifestam divinitatea… sau nu. Ba mai mult, noi alegem daca vrem sa Il chemam in ajutor sau nu. Puterea rugaciunii si-a dovedit de atat de mult timp eficacitatea.

Daca lasam toate polemicile, toate invatamintele si reducem toate ideile la una singura si anume ca Dumnezeu este iubire, ramanem cu cea mai importanta lectie.

Dumnezeu nu ne pedepsete, ci doar ne da ce avem nevoie.
Dumnezeu nu ne ignora rugaciunile, ci doar stie mai bine decat noi ce avem nevoie si cand.
Dumnezeu nu ne uita, ci ne lasa pe noi sa ne amintim de El.
Dumnezeu ne da mereu semne, daca Ii cerem ajutor, ne raspune.
Dumnezeu ne-a creat sa fim fericiti, sa experimenteze prin noi si sa ne ajute sa creem o lume mai buna.
Dumnezeu ne-a dat o singura misiune – sa raspandim iubirea, precum a facut-o si El.
Asadar, de ce sa crezi in Dumnezeu? Simplu, pentru ca fara El nu este nimic si cu El poti avea totul.

Si mai este ceva , lasandu-l pe Dumnezeu sa fie, te smeresti in Ego, pleci capul jos ca exista o constiinta suprema tie pe care nu o poti controla, manipula si cu siguranta nu stii mai bine ca Ea ce este pentru binele tau Suprem.

Exercitiul de astazi este simplu: Rosteste “Tatal nostru”. O data pentru tine, O data pentru parintii tai, o data pentru un conflict din viata ta si o data pentru manifestarea unui intentii.


Leave a comment

Tu esti inamicul tau nr.1 ( Sabotorul)

11

Tu esti inamicul tau nr.1 ( sabotor)

Toti avem in noi un sabotor si un sustinator. Formeaza o echipa ce ne ajuta in viata si fac schimb de putere in functie de valoarea si energia pe care le-o daruim fiecaruia.

Cum este simplu de inteles, sustinatorul nostru este acea voce din noi care ne incurajeaza sa ne urmam visurile,sa ne atingem potentialul maxim,  sa ne ascultam inima si sa mergem cu incredere inainte, sa facem planuri, sa luam decizii, sa trecem la actiune.

Sabotorul nostru in schimb, este cel care ne spune ca nu suntem pregatiti, ca mai avem de invatat,ca suntem insuficienti, ca nu meritam,  ca visam prea mult si ne da numai exemple negative, de oameni care au incercat, dar nu au reusit.

Daca reusim sa trece de aceasta etapa in care dam la o parte sfaturile sale neproductive, si incepem sa facem planuri, ne documentam, cautam informatii, sabotorul nostru devinde si mai galagios explicandu-ne cat este de greu sa reusim in demersul nostru.

Iar cea mai grea proba de trecut alaturi de sabotor este sa trecem la actiune. Aici va face tot posibilul sa ne perturbe claritatea si sa ne arate doar lucrurile negative ce s-ar putea intampla.

Astfel, realizam ca de fiecare data, in orice vrem sa intreprindem, putem deveni inamicul nostru numarul 1, pentru ca in loc sa dam volumul mai tare sustinatorului nostru interior ALEGEM sa ne ascultam sabotorul.

Ce este de facut?

In primul rand sa constientizam ca intentiile sabotorului nostru nu sunt chiar atat de rele precum par. Desi, face tot posibilul sa ne opreasca din drumul nostru, ne pune piedici, ne sadeste neincredere in suflet, aceste actiuni ale sale vin din dorinta de a ne proteja. Cand nu riscam nimic, nici nu putem pierde ceva. Cand nici nu incercam, nu putem fi dezamagiti de ceva, cand nu ne batem capul, nu ne doare. Corect?

Intelegand aceasta intentie buna din spatele sabotorului, putem sa ii multumim pentru grija oferita. dar sa alegem sa facem ce ne dorim cu adevarat sa facem.

Sa credem ca suntem suficient de puternici sa facem fata provocarilor ce vin in viata noastra, chiar daca in trecut am esuat, acum avem mai multa experienta, deci si mai multe sanse de reusita.

Dorinta noastra de reusita sa fie mai mare decat frica de esec.

Noi alegem sa ne limitam libertatea, evolutia, bucuria, abilitatea de a trai cu adevarat si a transforma visurile noastre in realitate. Putem alege diferit, facand primul pas iesind din zona de confort, luand decizii radicale si uitandu-ne doar la exemplele care ne inspira.

Da, poate nu ne va iesi din prima ce ne dorim, dar va fi doar o experienta ce ne va face mai buni data viitoare cand vom incerca.

Si nu in ultimul rand, scapa de credintele limitative – Care este dialogul tau interior? Iti spui ca esti prea batran, ca o sa dezamagesti, ca o sa iti pierzi valoarea?

Ce spui de propunerea mea sa transformi aceste credinte limitative in matre care sa te sustine – Sunt suficient, toti cei care ma iubesc imi sunt alaturi si ma sustin, sunt valoros indiferent de rezultate.

Mai fa ceva fain! Vorbeste cu Sabotorul tau! Deseneaza-l ! Danseaza cu el! Manifesta-l creativ!

 


Leave a comment

 Puterea recunostintei – Tolba lui Mos Craciun

005.

Eu cred in Mos Craciun! Cred ca are atatea daruri pentru fiecare si cred ca fiecare poate acesa infinit din aceasta tolba! Fiecare acceseaza cat se lasa se primeasca. Acolo in tolba este recunostina si cadourile ei.

Stiti citatul acela celebru “Celui care are i se va da: de la cel care nu are si ceea ce are i se va lua?” Asa inteleg eu sentimentul de recunostinta, deoarece daca stam sa ne luam la puricat, mereu avem ceva pentru care sa fim recunoscatori. Adica cu cat esti mai recunoscator, cu atat viata iti va da mai mult frumos, cu cat de plangi mai mult cu atat iti va lua.
Poate suntem sanatosi, poate avem o cariera frumoasa, poate avem un zambet frumos si cu el aducem bucurie celor din jur.

Doar cine nu are ochi sa vada, se va putea plange ca nu are nimic.
Acum ceva timp am inceput sa practic recunostinta in viata mea. In fiecare zi enumeram lucrurile pentru care sunt recunoscatoare, si rezultatul a fost ca aceste lucruri au crescut in timp. Pentru ca nu le-am luat niciodata drept garantie sau nu am crezut niciodata ca mi se cuvin. Le-am inteles mereu ca un cadou al vietii pentru mine si le-am apreciat efectele asupra mea.

Iata cateva exercitii de recunostinta pe care le-am invatat din cartea Magia de Rhonda Byrne pe care vreau sa le impart cu tine.

In fiecare dimineata enumera lucurile din viata ta pentru care esti recunoscator – poate este familia ta, copiii tai, banii de o vacanta la care visai mult, sanatatea ta, jobul tau. Trece pe lista tot ce gasesti in acest moment si o sa vezi cum in timp aceste motive o sa fie din ce in ce mai multe.

Fa o lista cu ceea ce iti doresti in acest moment, poate este o relatie, un copil, un job nou, o vacanta si multumeste-i universului ca si cum ti-a indeplinit dorinta. Simte cum ar fi ca dorinta respectiva sa fie deja indeplinita si simte imensa gratitudine pentru acest lucru.
Ne apreciem sanatatea corpului, abia atunci cand ceva din noi sufera si vedem cum este sa nu fii bine. Putem sa preveim acest lucru, fiind recunoscatori pentru sanatatea noastra in fiecare zi.

Gandeste-te la corpul tau si spune in gand “sunt recunoscatoare pentru picioarele mele care ma poarta peste tot, sunt recunoscatoare pentru mainile mele care ma ajuta Ia tot ce am nevoie, sunt recunoscatoare pentru mintea mea etc.
Si nu in ultimul rand, sa invatam sa fim recunoscatori pentru provocarile noastre, care ne ghideaza catre calea adevarata pe care sufletul nostru trebuie sa o urmeze si ne ajuta sa ne vindecam de frici, credinte limitative si sa evoluam.


Leave a comment

Barfa, otrava pentru sufletul nostru!

 

Draga copac,

Sunt multe feluri prin care ne putem otravi, prin mancarea nesanatoasa, prin stresul si oboseala la care ne supunem, prin gandurile noastre, prin actiunile noastre. La fel este si barfa, o otrava pentru societate si pentru sufletul nostru.

Eu am fost mult timp o barfitoare. Vorbeam lucruri despre altii care nu erau necesare deloc blande si deseori neadevarate, atat despre persoane pe care nu le cunosteam foarte bine, insa din pacate deseori si despre persoane dragi, iubiti, prieteni, rude. Stiu… urat! Deseori am fost si eu subiectul barfelor si poate inca mai sunt. Urat din nou  :)!

Insaaaaaa oricand ne putem schimba, oricand putem alege un nou fel de a ne trai viata. Oricand putem deveni responsabili pentru gandurile, vorbele si actiunile noastre!

Eram mai fericita facand asta? Eram mai puternica? Nicidecum! Eram doar pierduta de sufletul meu, cu multe rani, pe care in loc sa le ling si sa le mangai le proiectam ca un caine batut asupra celorlalti. Cu totii avem aceste rani, unii poate nu suntem constienti de ele, dar ele exista.

Dar ce e barfa? “Barfa este atunci cand nu oferi iubire si poate cauza mult rau persoanelor invocate. Barfa inseamna sa dai negativitate si asta este exact ceea ce primesti inapoi. Barfa este periculoasa pentru persoana barfita dar mai ales ii atinge pe cei care barfesc pentru ca se intoarce multiplicat la ei” Rhonda Byrne.

Si totusi de ce barfim?  Poate ca sa ne simtim superiori, poate din mandrie si razbunare,  poate pentru ca ne plictisim, poate pentru a deveni mai populari si a fi integrati in alte grupuri de barfa, poate pentru a fi bagati in seama, poate din furie sau nefericire interioara. Mai de graba ultima varianta, pentru ca toate proiectiile astea din exterior sunt niste iluzii, cand de fapt barfa atunci cand o proiectam arata cat de suferinzi suntem in interior, ce rani purtam dupa noi in carca, de la familie, din generatiile trecute, arata fix relatia cu noi insine. Un om care barfeste pe ceilalti este un om care se barfeste pe el insusi, este un om nesigur, care nu se iubeste, nu se respecta si nu se cunoaste. Eu am trecut pe aici si este tare dureros sa traiesti in singuratatea sufletului, insa in momentul in care am gasit blandetea fata de mine am gasit-o si in interior. De fiecare data cand barfim, oglindim o parte din interiorul nostru si alegem sa otravim mai mult sufletelul nostru, in loc sa-l bandajam si sa-l ingrijim.

Deci ce-i de facut? Pai e simplu! Este de observat si de ales pentru noi! De fiecare data cand ne surprindem barfind pe cineva sa ne intrebam ce parti din noi oglindeste, ce barfim de fapt la noi si cum putem sa ne imblanzim mai mult relatia cu noi insine. Sa ne intrebam care sunt nevoile noastre de am gandit acele lucruri urate, ce emotii ne incearca si cum putem sa imbunatatim dialogul spiritual cu noi insine. Ce putem face pentru cei pe care i-am “otravit” cu gandurile si cuvintele noastre ( in inima noastra)? Pai sa le trimitem lumina si iertare fata de noi si fata de persoana in cauza, sa gasim motive de recunostinta pentru prezenta lor in viata noastra, sa le multumim pentru ca ne ajuta sa ne descoperim, sa le trimitem acceptare si iubire, sa ne vizualizam pe amandoi ca parte din aceeasi constiinta si prin rejectarea celuluilalt intelegem ca de fapt ne rejectam parti din  noi, sa practicam Ho’oponopono  si multe alte lucruri, important este sa avem vointa sa schimbam lucruri in noi si in ceilalti.

Eu am invatat sa ma imblanzesc in minte si in cuvant prin yoga si meditatie. Gasind acea iubire fata de noi pe saltea este natural sa proiectam aceeasi iubire si in exterior. Nu spun ca sunt o sfanta nicidecum, inca mai cad in capcana atractiva a barfei, dar daca o fac macar ma observ constient si invat din greseli.

Namaste, ne vedem in talpile goale!