Draga mea fetita,
Asculta-ma aici:
te rog sa ma ierti ca nu ti-am mai soptit de multa vreme nimic aici, iar tu ai facut atatea in toata aceasta perioada: te-ai ridicat in fund, in 4 labute, m-ai strigat “mama”, apoi ai strigat “tata”, apoi ai cantat, ai gustat primele mancaruri, altele decat hrana sanului meu.
Chiar daca nu ti-am mai scris demult, iti repet a mia oara cat de recunoscatoare iti sunt ca ai venit in viata mea, in viata noastra si cate lucruri bune a trezit clopotelul guritei tale, in fiecare zi in sufletul nostru.
Mirosi a viata. Ne aduci aminte ca traim, ca suntem norocosi ca ne avem unul pe altul, si ca te avem pe tine. Ca suntem sanatosi.
Ma uit la tine cand dormi cum ti se umfla abdomenul, si inimioara ta iti pompeaza sangele miscandu-ti usor tricoul de pe piept, si nu imi vine sa cred ce miracol traiesc. Nu am fost niciodata mai fericita, mai implinita mai linistita. Merg pe strada cu tine si imi vine sa cant si sa dansez. Nu imi pasa ca ma arata lumea cu degetul. Sunt fericita, fericita tare si recunoscatoare iti sunt tie si Cerului pentru pacea ce imi este data sa o traiesc.
Stiu ca m-ai ales pentru ca ai planuri cu mine. Vrei sa ma ajuti sa evoluez, sa mai cresc un pic, sa inteleg niste lucruri, aparent banale dar totusi esentiale: cine sunt si care e misiunea mea.
Sper sa nu te dezamagesc vreodata, iar daca te voi dezamagi si nu imi voi da seama, te rog sa ma ierti.
Aveai doar 5 luni cand mi-ai spus mama, si atunci am stiut ca am meritat sa port acest nume si iti multumesc. Stiu ca atunci cand nu ma zaresti prin camera, ma cauti cu privirea, iar mirosul sanului meu inca te linisteste atunci cand esti agitata. Cand am inceput diversificarea am fost un pic trista. Stiam ca laptele meu, paraul iubirii care te-a crescut pana acum va seca din ce in ce mai mult, si va face loc “unor ambalaje” pe care le vei gasi poate “mai dulci si mai bune”.
Nu uita te rog cu cata dragoste te-am alaptat in fiecare secunda si o voi mai face atat cat vei mai avea nevoie de mine, nu uita ca prin seva mea ti-am transmis tot curajul meu, toata increderea, linistea, armonia, intelepciunea, lumina mea.
Ma uit la chipul tau angelic cum soarbe din mine pacea si parca vad un tablou cu ingeri.
Cine spune ca raiul nu este aici, in camera noastra atunci cand imi respiri cu gurita ta mica la piept si cand tu te joci asa de frumos cu noi “de-a mama si de-a tata”?