Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

Armonia in cuplu are loc cand reusim sa ne exprimam in mod echilibrat cele doua principii: feminin si masculin

Draga copac,

Zilele trecute m-am certat un pic cu sotul meu. Dupa cum va ziceam, dragul de el, e putin obsedat cu ordinea si curatenia, iar eu, draga de mine, in aceasta perioada din viata, putin obsedata sa nu fac nimic, adica sa ma joc cu fetita mea, sa pictez, sa citesc si sa visez, haha! ­čÖé
Ce zicea omul, avea perfecta dreptate, mi-o meritam, dar el vroia sa auda din gura mea: ” am gresit, nu mai fac.” Ei bine, cu toata copaceala din mine, nu am fost in stare decat sa-i trantesc usa in nas si sa termin cu “sa fii sanatos!!”. Uneori, poti sa citesti stative de carti si sa meditezi cat vrei, ca tot nu stii sa te comporti, mai copacule!
In timp ce-mi repetam in gand “Inger, ingerasul meu”,( rugaciunea mea preferata ca ┬ása ma calmez ), ma intrebam, ce o fi fost in capul meu sa ma bat cu pumnii in piept asa, pentru ce? Pana la urma, doar vroia sa auda si el ca are dreptate, sa se simta barbat.
Nici nu au trecut 5 minute si amandoi am realizat ca nu am vrut sa ” lasam de la noi”, ca am gresit (el pentru atitudinea ceausista, eu pentru cea alde’ Dl. Goe), si ne-am impacat. ­čśÇ
Dar eu nu m-am oprit aici, am vrut sa-mi studiez un pic comportamentul si sa fac niste conexiuni. Si am ajuns la principiul yin si yang, la faptul ca amandoi nu am lasat in conversatia noastra sa se exprime partea feminina din noi.

In fiecare dintre noi, in fiecare lucru si situatie, exista atat principii masculine cat si feminine. Principiul feminin este exprimat prin blandete, intelegere, parte artistica, intuitie, dorinte.Este partea posesiva si receptiva.
Principiul masculin este exprimat prin logica, vointa, ratiune, putere, curaj, dorinta de afirmare si de a avea dreptate.
Concret, sotul meu s-a lasat condus doar de logica si rational, de ce e corect sau nu, adica ceea ce i-a spus mintea lui: “e murdar, e dezordine, e vina ta sotie!”. Nu a ascultat de inima lui, adica de faptul ca poate aveam si eu o scuza, un punct de vedere (gen ca am preferat sa fac lucruri mai importante ptr inima mea ­čśÇ ?). Iar eu, am uitat de latura mea feminina pentru ca nu m-am abandonat situatiei, imbratisand in aceasta cearta, barbatul din mine.
Hermeticii fac diferenta intre aspectul de “mie” (energia feminina din noi) si “eu” (energia masculina).Adeseori, suntem blocati la nivel psihic doar in planul “eu”-mental si uitam sa ascultam de inima (“mie”).┬áPrincipiul feminin este acea parte a fiintei umane care te indeamna sa te abandonezi, sa faci lucruri irationale, sa-ti urmezi intuitia, sa intri in contact cu puterea ta creatoare, sa-ti demonstrezi tandretea si blandetea. Insa, noi femeile vrem sa le dovedim barbatilor ca si noi suntem capabile de forta si curaj. Acestea, ca ┼či folosirea aspectului ra┼úional al intelectului, sunt caracteristici ale principiului masculin. Principiul feminin creeaz─â ideile, iar cel masculin isi foloseste ratiunea pentru a le pune in aplicare.

Atata vreme cat b─ârbatul sau femeia incearca sa aiba putere asupra cuiva, respectivul nu este in contact cu propria sa putere.
Cand vom reusi sa exprimam in mod echilibrat cele doua principii, in noi si in intreaga lume, va domni armonia.

Deci draga sot, da, am gresit, nah ca ai avut dreptate, promit sa incerc sa intretin mai bine curatenia, dar si tu, mai lasa de la tine lucrurile astea serioase, si vino la joaca cu noi <3!
Inspirata si armonizata de: Lise Bourbeau


1 Comment

Corpul meu la doua luni postpartum

Draga copac,

Doua luni postpartum si azi s-a produs o minune. M-am uitat in oglinda si am inceput sa-mi recunosc vechiul meu prieten, corpul meu.

L-am luat in brate si i-am multumit ca a fost intelegator, rabdator, iubitor in toata aceasta perioada. Si i-am cerut scuze pentru ca imediat dupa ce am nascut, l-am intrebat cine e, al cui e, pentru ca nu recunosteam ca imi apartine burta care, inca ma facea sa par insarcinata in cinci luni.
Totusi, per total, l-am iubit si eu.
In sarcina am castigat doisprezece kg. Am lasat sase la spital si de atunci am mai pierdut doar un kilogram. Asta pentru ca,alaptand exclusiv,  am mai multa pofta de mancare ca in lunile de sarcina. Nu vreau sa grabesc cu nimic procesul de revenire completa, sunt foarte fericita ca fetita mea este sanatoasa si sunt fericita ca locuiesc in corpul meu.

Ma simt extrem de norocoasa: abdomenul s-a retras destul de bine, pielea isi recapata luminozitatea, muschii incep sa prinda si ei contur, dar nah, mai am pana la patratelele pe care le afisam in vara trecuta.
Sunt convinsa ca practica yoga m-a ajutat foarte mult toata sarcina sa accept toate schimbarile din viata mea, sa nu cunosc depresiile postpartum si sa imi mentin o minte si un corp sanatos.
Doctorul meu mi-a zis sa nu ma apuc de sport pana in trei-patru luni. Oare o sa ma omoare daca afla ca la trei saptamani stateam in downward dog sau lumanare? ­čÖé . Nu lua ca exemplu ceea ce iti voi spune acum, pentru ca fiecare traieste cu experienta lui, dar eu am simtit ca pot sa ma antrenez de cand am implinit trei saptamani de la cezariana. Am simtit ca al meu corp imi spune ca este ok sa incep cu usurelul sa-l trezesc la viata. Am inceput cu exercitii usoare pentru brate ┬ási spate cu benzile elastice, pentru ca tinand-o foarte mult pe Yana in brate, nu mai aveam deloc putere in ele, nici macar in plansa nu mai puteam sa stau. Apoi am inceput sa-mi antrenez picioarele tot cu resistance bands. De ce benzile elastice? Nu stiu, le-am gasit in recuzita sotului si pur si simplu mi s-au parut amuzante iar antrenamentul cu ele este chiar eficient. Bineinteles, am practicat si yoga in fiecare zi, dar in niciunul dintre cazuri (benzi sau yoga), nu am pus presiune pe abdomen.

Vrei sfatul meu magic referitor la revenirea cat mai rapida a abdomenului? Alapteza exclusiv, dar cu zambetul de buze si bea patru litri de apa pe zi.

Referitor la alimentatie, am primit mii de pareri si sfaturi ce sa mananc, ce sa nu mananc pentru ca laptele meu sa fie de calitate si bebele sa nu faca colici. Bineinteles ca nu am ascultat pe nimeni,ci doar de nevoile corpului meu. Iarasi, te rog sa nu iei exemplul meu decat daca simti ca rezonezi cu mine, pentru ca pentru fiecare este diferit, dar eu in principiu am avut aceeasi alimentatie ca in timpul sarcinii (peste, legume, fructe, lactate, supe, freshuri, cereale integrale, oleginoase, seminte etc). Ce-i drept, am simtit sa mananc un pic mai mult din cauza alaptarii, dar nu m-am impotrivit de niciun fel acestei nevoi. Fetita mea  este este tot timpul peste greutatea clasica si nu a avut colici niciodata.

Faptul ca am avut grija de mine prin antrenamentul regulat si stilul de alimentatie propriu, nu numai ca m-a ajutat sa-mi recuperez corpul, dar  mi-a dat  putere sa ma conectez la cine sunt acum, la noua femeie, la noua mama, la noul om.

Sunt convinsa ca inainte de multe alte nevoi superficiale, fetita mea are nevoie sa stie ca o creste cu iubire o mama care se simte bine in pielea ei: puternica, sanatoasa si care se simte frumoasa.

Inchei prin a va spune( fara sarcasm!),  ca iubesc  linia negra care inca imi strabate burta, si nu vreau sa o grabesc sa dispara. Imi aduce aminte de aceasta experienta minunata prin care am dat viata unui suflet si  care, m-a facut o femeie mai frumoasa, un om mai evoluat  si o mama binecuvantata.

O nastere nu te urateste, te innobileaza.

Namaste!


2 Comments

Cum e sa nu faci nimic

Draga copac,

Ultimii 15 ani din viata mea au fost extrem de “ocupati”. Sunt un om al proiectelor, task-urilor si deadline-urilor, sunt un om serios si responsabil caruia ii place sa aiba tot timpul ceva de facut si rezolvat. Well, de cand am nascut nu am facut nimic. :D. De cand stau acasa am trait experiente magice, dar recunosc ca a fost putin ciudat sa nu am niciun plan sa nu ┬áfac … nimic. Adica, ┬áam fost foarte ocupata sa schimb scutecele si sa o iubesc, iar asta mi-a ocupat tot timpul, dar daca m-ai intreba concret ce am facut ti-as raspunde naiv “uhhhmm nimic!?”.

La inceput mi-a placut la nebunie aceasta vacanta ┬áde facut “nimic”, dar recunosc ca am avut momente cand am fost destul de critica cu mine si ma simteam un pic vinovata ca ziua trece fara niciun plan. Este presiunea asta sociala in care trebuie sa arati ce ai facut.Sa invinuim Facebook? Instagram? Media? Angajatorii? Nu stiu, dar presiunea este aici, o simt.

Fetita mea este foarte cuminte, si recunosc ca daca as fi un pic mai organizata as avea timp sa fac multe lucruri, doar ca in jobul nou de mama, toate indatoririle astea au fost asa noi, incat ziua trecea asa de repede si cand puneam capul pe perna ma intrebam: doamne, cand a trecut ziua? Ce am facut azi? Nimic!

Dar azi, ma uitam la fetita mea cat de repede creste, si cum nu o mai cuprind hainutele, si am ┬árealizat insa ca “nimic-ul meu ” este “nimic-ul meu”, ca nu trebuie sa impresionez pe nimeni, si ca nimeni nu se uita mai mult si mai atent la mine, ┬áca mine insami. Nimeni nu ar trebui sa ne zica cum sa ne petrecem o zi. Doar noi avem aceasta putere, asa ca hai sa o folosim inspre fericirea noastra. Sa ne bucuram de rutina celei mai simple zile. Viata este mai scurta decat realizam asa ca poate face sens doar sa ne-o petrecem cu cei dragi.

Totusi, am incercat sa organizez mai bine acest “nimic”, ┬ási in fiecare zi sa fac un “nimic” interesant. Spre exemplu, sa organizez un studio foto, in care sa schimb decorul de fiecare data si sa surprind evolutia fetitei mele prin foto amuzante. Sau sa pictam impreuna. Am facut primul tablou impreuna, folosind amprentele manutelor si picioarelor ei ( ps: elefantii sunt mainile noastre, copacii sunt talpitele ei). De asemenea, am incercat sa ma organizez sa citesc ceva in fiecare zi, si sa-i citesc si ei cate o poveste. O poveste cu talc. Sa invatam cate un cantecel in fiecare zi. ┬áSa facem sport in fiecare zi ( ea bicicleta, eu yoga sau exercitii cu benzi elastice) este o adevarata provocare, dar ne prinde tare bine.Sa ne uitam la un film pe zi.┬á Si lista continua in fiecare zi. Acum, mai nou, mi-am propus sa-mi iau o masina de cusut si sa-i fac hainute:). Ah, si bine ca a venit vremea buna iar sa luam la picior muzeele, parcurile, expozitiile, pietele, targurile. Bineinteles, fac tot posibilul sa continui sa scriu pe blog.

Deci, da, mi-am dat permisiunea sa nu fac nimic. Un nimic numit iubire. Ca mama. Ca persoana. Doar sa fiu aici si acum, cu mine, cu fetita si sotul meu.

Deci cum e sa nu faci nimic? E bineeeeee :))))))


2 Comments

Alte soapte pe care as vrea sa ti le spun inainte sa devii prea cool ca sa ma asculti

cool
Draga mea fetita,
uneori, parca te vad in viitor butonandu-ti telefonul pe cine stie ce retele de socializare, rujandu-te in oglinjoara si dandu-ti ochii peste cap la spusele mele.
Parca te vad cum societatea te-a facut “prea cool” ca sa ma mai asculti. Prea “ocupata” ca sa ma mai vezi. ┬áPrea “interesanta” ca sa imi mai vorbesti.
As vrea sa-ti mai spun cateva lucruri inainte(daca o) sa se intample asta.
Inainte de toate, vreau sa iti spun ca iti voi da libertatea sa experimentezi viata asa cum simti tu, ca te voi lasa sa iei propriile decizii , ca te voi lasa sa gresesti dar te voi sprijini sa fii unica, puternica si responsabila.
Deci:
Fii ceea ce vrei tu sa fii nu ceea ce vor altii sa fii. Este usor sa copiezi modele, dar vei vedea ca cel mai greu va fi sa ramai tu, autentica, reala, umana.
Viata, experienta vietii tale, este felul in care vrei sa o vezi tu prin filtrul tau personal. Este vorba de perceptiile tale care creeaza credintele tale. Credintele tale dau nastere la actiunile tale. Iar actiunile sunt in fapt experientele tale, ale tale si numai ale tale. Ceea ce pentru tine poate parea “alb” la fel de bine pentru altcineva poate parea “negru”.
Nu are rost sa te plangi de ceea ce nu esti, ce  nu ai si ce experimentezi. Traieste fiecare moment cu recunostinta, gandeste-te ca lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie si ca pe masura ce vei incerca sa vezi mai mult partea plina a paharului, cu atat acesta se va umple. Inainte sa -ti pierzi timpul fiind nervoasa, invidioasa, dezamagita gandeste-te mai bine cat de pretioasa este fiecare secunda din viata ta, si cum ai putea sa o valorifici la maxim. Gandeste-te la ceea ce ai nu ceea ce nu ai, ceea ce esti nu ceea ce nu esti.
Nu amana pe maine ce poti repara azi. Niciodata nu stii ce iti rezerva ziua de maine, daca mai exista sau daca tu mai existi. Spune ce trebuie spus acum, fa ce trebuie facut acum. Singura metoda sa mergi mai departe este sa te confrunti cu tot ce te sperie si te incolteste.
Totul este in schimbare. Totul, eu, tu, fiecare secunda, fiecare fir de praf, fiecare situatie in care te afli. Schimbarea este necesara. Indiferent de cat de grava ti se pare o experienta , singurul lucru pe care te poti baza este ca oricum este in transformare. Nimic nu este blocat intr-un punct. Intotdeauna este o usita, o scapare.
Daca cazi este ok, este un nou prilej sa te ridici. In viata nu toate merg ca pe roate; uneori vei fi trantita la pamant, vei fi ranita, te va durea si poate vei crede ca nu poti merge mai departe sau nu o mai poti lua de la capat. Dar NU! Uita-te in oglinda si vezi cat de puternica esti si ce forta zace in cele mai slabe parti din tine. Gandeste-te ca cel care nu are probleme este cel care nu face nimic. Intampina cu capul sus toate provocarile din viata ta!
Fa o arta din tot ceea ce faci. Fie ca vei alege sa proiectezi avioane sau bete de chibrit, ai grija sa fie cele mai bune! Gaseste un scop in toata munca ta, un scop care sa te tina treaza si plina de incantare in fiecare moment. Iubeste ceea ce faci , si nu va trebui sa muncesti nici o secunda.
Nu inceta sa visezi. Sa crezi in magie si miracole. Totul este posibil.Fii bucuroasa ca esti in viata. Traieste aceasta clipa asta fara regrete.Zambeste fara motiv. Fa pe cineva sa zambeasca. Canta in baie. Respira. Gandeste mai putin si simte mai mult. Permite-ti unele momente in care sa nu faci nimic. Fii buna. Danseaza in ploaie. Apreciaza lucrurile mici. Profita de sansele pe care ti le ofera viata. Iarta. Spune adevarul. Tine-ti promisiunile. Gandeste-te inainte sa spui ceva. Prinde curajul de a spune NU. Ajuta pe cineva cu ceva. Cunoaste pe cineva total necunoscut, oriunde, oricand. Fii normala. Sau fii ciudata. Spune TE IUBESC in gura mare. Spune multumesc si imi pare rau. Razi la glume tampite. Daca simti sa plangi, plangi! Daca simti ca vrei sa incalci regulile, incalca-le! Permite-ti sa faci greseli. Fii responsabil. Spune cuiva, oricui, cat de mult inseamna pentru tine. Viseaza. Razi pana cand te doare burta.
Imbratiseaza un copac.

Te iubesc.