Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

Iubim ca niste sugari, din nevoie

Draga copac,

 

asculta-ma aici, iti vorbesc despre iubirea matura:

Habar nu avem sa iubim matur. Iubim ca niste bebelusi dependenti de sanul mamei. Avem nevoie de siguranta ei de protectia ei toata viata, nu putem supravietui fara mama cand suntem in fasa, cum spunea cineva atunci “mama este soarele nostru”. Suntem dependenti de ea, avem nevoie de ea. In viata de adult, aceasta este o iubire neadevarata. Nu mai suntem in pampersi si nu avem nevoie sa fim schimbati si totusi, tot ce facem este sa ne gasim parteneri care sa ne indeplineasca sau nu nevoile asa cum facea sau nu facea mama, cum ne tinea la san si ne hranea cu iubirea sa. Tanjim dupa dragoste ca niste sugari insetati toata viata….Dependenti.  Dar este oare dragostea  o nevoie, o necesitate, un drog?

Ramanem niste copii in lectiile iubirii pana cand murim, in “iubirea-carenta”care ne face sa ne exploatam partenerii ca pe niste unelte…. Este mai mult de atat oare?

Cred ca iubirea matura vine, cand cei doi sunt maturi. Un imatur se gaseste cu un imatur ( adica doi sugari), un matur cu un matur. Un matur nu se poate indragosti niciodata de un bebelus, nu are cum, nu se pupa legile Universului. Si oricat ne-am schimba noi partenerii sperand sa vina unul mai “bun” pana nu ne schimbam pe noi degeaba.

Cand devenim maturi? Cand ne revarsam, cand suntem totali, cand constientizam ca NU AVEM NEVOIE DE IUBIRE pentru ca deja o avem, si atunci suntem pregatiti. Poate vei crede ca sunt demodata in gandire, dar simt ca aceasta este iubirea pe care vreau sa o decopar acum. In care , indiferent de circumstante alegem sa iubim sis a traim iubirea: pe noi, natura, fiecare fiinta vine, pe El sau Ea. Nimeni din exterior nu determina iubirea noastra cand iubim matur, pentru ca nu mai este o nevoie, pentru ca deja suntem satui, bebelusi deveniti acum maturi si hraniti bine cu propria iubire. Celalalt poate sa rada de tine, poate sa-ti primeasca sau nu iubirea, poate sa fie blana si sa nu simta nimic, dar tu ramai la fel, complet, te reversi si daruiesti asa cum face Soarele, el nu se intreaba niciodata de ce nu-l incalzim si noi pe el.

Iubirea asta vine din relaxare, din abandon. Nu trebuie sa depui eforturi.

Ci doar sa fii ceea ce deja esti.

I U B I R E


2 Comments

Namaste!…. Nama – what ?

namaste

 

Draga copac,

Cand am mers prima data la yoga, acum cativa ani,  mi se parea ca sunt un dulap stricat si ca profesoara vorbeste din lumea hobitilor. Apoi in ani, am inteles ca yoga nu inseamna cat de bine  poti sa imiti un covrig incovoiat, si ca mai putin conteaza cat de bine poti sa pronunti fiecare asana( pozitie). Important este sa incerci sa fii prezent cu toata fiinta ta acolo si sa nu te mai pierzi in ganduri. Sa respiri. Sa te descoperi pe tine.

Si totusi, un cuvant -NAMASTE ,am retinut de la prima clasa, uimita fiind de frumusetea lingvistica  si de starea de bine nejustificata pe care o aveam dupa ce- l rosteam.

Te ai intrebat vreodata ce inseamna NAMASTE? Cuvantul isi are originea in India si inseamna ‘ma inchin tie’  sau ‘lumina din mine recunoaste lumina din tine’. Cel mai des cand rostim acest cuvant ne tinem mainile in pozitie de rugaciune in dreptul inimii. Alteori in dreptul fruntii.

Uneori rostim acest cuvant la inceputul clasei dar cel mai des la sfarsit.

Namaste este un fel de a trimite  universului ceva bun, un fel de recunostinta pentru tot ceea ce avem si traim, o eliberare, o conexiune.

Astazi sunt recunoscatoarea ca indiferent de granite si culturi, Namaste este ca un pod care uneste fiintele noastre adevarate si ne face sa ne simtim drept parte din acest imens univers.

 Tu pentru ce esti recunoscator azi? Namaste!

yoga pose: Namaste

muzica: Snatam Kaur

inspirata de:  vacanta in Asia