Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu

Tag Archives: munte


by 2 Comments

“Daniel nu a murit, e doar puțin plecat pe munte ” de niste copaci din Livada

Draga copac,

 

fugim de ideea de moarte si de lectiile ei. Povestea de mai jos este despre viata si libertate,despre moarte constienta si frumusetea din spatele alegerii ei. Pe Dani, omul superb care a fost nu il cunosc, dar ii cunosc pe finii sai Larisa si Ferdi pe care ii iubesc cu toata fiinta. Larisa a ales sa-si serbeze ziua sa pe 1 martie cu prietenii la clasa de yoga de la studioul pentru ca odata cu plecarea lui Dani multi s-au trezit in urma sa.

preluat de  pe leaders.ro de Ionela Gavriliu

 

La revedere, prietene! Ne vor lipsi zâmbetul tău și cuvintele sincere prin care făceai lumea un loc mai bun.

Undeva, pe Valea Coștilei în Bucegi, zăpada cade din cer într-o liniște deplină. De jur împrejur se înalță culmile albe și cerul senin-senin, de nu-ți mai poți ține ochii deschiși. Tăcerea asta de început de lume și frumusețea neatinsă a muntelui erau motivele ce-l făceau pe Daniel să se aventureze pe munți iar și iar, fie că era vorba de Mont Blanc sau Retezat, de vârful Khan Tengri sau Bucegi.

N-o să vorbim dramatic despre Dani. Nu i-ar fi plăcut și ar fi râs: “Frăție, ce-i asta?” O să-i lăsăm pe cei care l-au iubit și l-au înțeles să spună lecția pe care Dani ne-a lăsat-o. “Cred că marile lui iubiri în viață am fost eu și muntele, în aceeași măsură. Nu știu dacă ar fi putut să renunțe la vreuna dintre ele. Oricum, și eu am considerat că n-ar trebui”, spune cu sinceritate Octavia, soția lui. Muntele i-a legat și le-a dat amândurora ceva ce prețuiau mai presus de orice. “Daniel era o persoană liberă, poate ăsta e cuvântul care-l descrie cel mai bine: “libertate”. A făcut întotdeauna ce și-a dorit și ce a simțit.”

Muntele a fost mereu parte din viața și din dragostea lor. Cele mai frumoase momente le-au scris în aerul tare al vârfurilor. În masivul Retezat, pe o vreme cumplită și având ca martor un câine zgribulit, Daniel a îngenuncheat și i-a promis Octaviei că o va face fericită toată viața. “M-a cerut de soție în mijlocul viscolului. Eram doar noi doi și totul a fost atât de romantic”, povestește Octavia.

Marmota de pluș era mascota fiecărei expediții pe munte.

Acum, când muntele l-a luat pe Daniel pentru totdeauna, Octavia simte că nu poate fi supărată nici pe munte, nici pe Daniel. Deși îi e cumplit de greu. Rucsacul, casca spartă a lui Dani și marmota de pluș norocoasă, pe care o purta mereu cu el pe munte, sunt singurele lucruri ce au fost recuperate în urma avalanșei. Căutările lui Daniel vor continua, cel mai probabil, la primăvară.
“Mi-au povestit ceilalți patru prieteni cu care era pe munte în ziua accidentului că era foarte fericit. Și ultimele chestii despre care a vorbit erau despre mine, despre noi. E important pentru mine să știu că a fost fericit”, spune cu vocea sigură. Între ei n-au rămas cuvinte nespuse sau regrete, doar un mare gol pe care nimic nu-l va mai putea umple. “O să-mi fie cel mai dor de afecțiunea lui, mă îmbrățișa foarte mult. A fost un sprijin mereu, cu o dragoste foarte sinceră. Dragostea lui era ca în filme.”

„MUNTELE ERA COMBUSTIBILUL LUI”
Daniel a început să simtă amețeala plăcută a înălțimilor în munții Retezat, aflați aproape de orașul natal, Hunedoara. Mai întâi ca o îndrăgosteală de liceu, când ajuta salvamontiștii la marcări de trasee, sau ca ranger în Parcul Național Retezat. Apoi ca o pasiune calmă, matură și calculată în care a investit timp și energie și pe care o împărtășea cu cei dragi: “Când ajungea la munte, ne arăta fiecare vârf în parte și ne spunea povestea lui. Avea încărcate în inimă și în creier toate hărțile munților. Muntele ii dădea oxigen. Muntele era combustibilul lui,” spune Adelina Maria, prietenă apropiată a lui Daniel și omul care l-a adus în familia LEADERS.

Toți îl știu pe Daniel ca fiind extrem de prudent. Lua mereu în calcul riscurile și se pregătea temeinic. Știa că, de cele mai multe ori, pe munte e vorba de cum te organizezi, mai mult decât despre rezistență fizică. De aceea, Octavia ar vrea să le spună tuturor să nu se mai frământe căutând vinovați. “Aș vrea ca prietenii lui și apropiații să nu fie supărați pe el, să nu fie supărați nici pe munte. Să nu considere că a fost vina cuiva. El făcea ture din astea destul de des și nu cred că acum erau condiții mai speciale ca în alte dăți. Cred că, pur și simplu, a fost un mare-mare ghinion. Erau cinci persoane în grup și doar el a căzut…”

Pentru Adrian Fako, bun prieten al lui Daniel și omul alături de care a trăit una dintre cele mai frumoase experiențe ale vieții lui, expediția pe vârful Khan Tengri, ce s-a întâmplat este încă de neconceput. “Nu trebuie să justifici nimic nimănui când se întâmplă ceva pe munte, pentru că nu poți să înțelegi contextul. Daniel era precaut, avea experiență, nu se aventura. Modul cum aborda lucrurile era ca în business: trebuie să fii precaut, dar, dacă ești prea precaut, nu te apuci de nimic. Și-atunci când te apuci și încerci?”

Adrian și Daniel se știu de ani buni, s-au întâlnit prima dată prin anul 2006 în Retezat, apoi, patru ani mai târziu, au legat o prietenie durabilă în București, în timpul facultății. I-au unit muntele și pasiunea pentru antreprenoriat. Sunt prieteni de pe vremea când urcau pe munte cu pungi în bocanci și aveau week-end-uri în care se gândeau cum să facă rost de un milion de lei pentru a-și lua bilet de tren până la munte. “De la poza lui de profil până la pozele de pe pereții de-acasă, totul era despre munții înalți pe care a fost sau pe care voia să meargă. Daniel n-o făcea pentru că cineva îți dă o medalie și te apreciază, ci pentru că avea o pasiune pentru a merge pe munte.”

DANIEL NU AVEA PRIETENI, AVEA O FAMILIE
În nopțile reci pe munte, când se spun vrute și nevrute la adăpostul cortului, Adrian și Daniel au vorbit și despre eventualitatea în care unul dintre ei nu s-ar mai întoarce. Și cum le-ar plăcea ca ceilalți să gestioneze situația. “Dani ar fi vrut ca noi toți să fim mult mai calmi și echilibrați, să căutăm soluții reale, fără să ne agităm, fără să consumăm energie și resurse în van. I-ar fi plăcut să avem grijă unii de alții și să știm că, dacă te închizi în tine, rămâi acolo și e greu și neplăcut”, o spune cu vocea tremurând și nu știi dacă e conexiunea la Internet proastă sau emoțiile au devenit prea puternice. Adrian nu e în țară, altfel ar fi fost și el unul din cei 50 de oameni care l-au căutat pe Daniel prin zăpadă zile la rând pe Valea Coștilei.

Daniel era extrem de mândru de cele două expediții pe “șaptemiari”. Visa să urce curând și pe un vârf de peste 8000 de metri.

În aceste zile, Daniel a făcut din nou ceea ce știa să facă cel mai bine: a adus oamenii împreună și a scos ce e mai bun din ei. “Sunt oameni care au dat la lopată pe munte, deși era poate prima dată când au urcat în condițiile astea, alții care și-au asumat toate riscurile pentru a-l găsi, alții care și-au sunat toate contactele în miezul nopții, cerând drone, colțari, haine. E incredibil. Asta făcea el mereu. Avea un magnet la oameni fundamental buni, ne punea împreună și ne transforma într-o familie”, spune și Adelina Maria.

Pentru Adrian, amintirea expediției din Khan Tengri va rămâne mereu o experiență specială. Deși n-au reușit să atingă vârful din cauza condițiilor meteo, lecțiile învățate au fost neprețuite. Au plecat patru oameni din România spre Kazahstan. Lui Adi, fratele lui Daniel, i s-a făcut rău în timpul cățărării și a făcut o pneumonie urâtă, celălalt prieten – Mișa, a cedat și el pe la 5000 de metri. Mai rămăseseră doar Daniel și Adrian și decizia firească ar fi fost ca Dani să se întoarcă în țară cu fratele lui. “Era foarte greu în condițiile astea să-i cer să urce în continuare. Dar Dani, după ce s-a asigurat că fratele lui e în siguranță, a găsit puterea să nu renunțe. Ar fi regretat toată viața dacă n-ar fi încercat în continuare. Și, deși n-am reușit să ajungem în vârf, n-aș schimba experiența asta pentru nimic în lume. Brusc, s-a schimbat vremea și, la ultima tabără, pe la 6400 de metri, a trebuit să ne întoarcem.”

Pe munte, Daniel era un camarad desăvârșit. Te puteai baza pe el la orice, de la pus cortul, săpat în zăpadă, la cărat și gătit. “Nu trebuia să am cu Dani discuții, să-i spun fă și tu asta că n-ai făcut suficient. Făceam mișto că lui tot timpul îi era mai frig la mâini decât îmi era mie, iar mie mai frig la picioare și cum am putea rezolva asta,” povestește Adrian Fako. Glumele și grija față de celălalt erau atuurile lui când treceau prin momente dificile.

Trei ani mai târziu, în 2016, Daniel și fratele lui și-au luat revanșa. Au urcat pe un alt “șaptemiar”, Korjenevskaya, în Tadjkistan. “A lipsit în jur de o lună, la fiecare expediție. Ultima oară, ar mai fi încercat și un alt munte din zonă, dar a avut degerături la degete și a trebuit să se întoarcă. Mă rog, aveam și nunta în câteva săptămâni. A zis totuși să ajungă”, spune Octavia zâmbind.

Pe lângă munte, Adrian și Daniel împărtășeau interesul pentru antreprenoriat și, așa cum spune Octavia, a reușit cu brio să-și aducă pasiunea în carieră, înființând o firmă de alpinism utilitar. „Era atașat emoțional de firmă, era puiul lui. Și vedea în ea tot un fel de familie, avea aceiași angajați de foarte mult timp, avea o relație de prietenie cu cei trei oameni din nucleu. Și m-a emoționat că și ei au mers pe munte acum să-l caute pe Daniel.” Ca o dovadă a pasiunii lui Daniel pentru înălțimi și business, Octavia își dorește să țină în viață firma în continuare.

LIDER GENEROS, “STÂLP” ȘI REPER PENTRU CEI DIN JUR
Despre oamenii care nu mai sunt se spun, de obicei, lucruri mari. În cazul lui Daniel, toate sunt adevărate și ne-a fost foarte greu să păstrăm un echilibru. Cu zâmbetul lui din suflet și cu disponibilitatea de a ajuta și de a face lucrurile temeinic, nu aveai cum să nu-l îndrăgești și să-l respecți. Daniel a fost un lider care oferea din timpul, experiența și iubirea lui fără să ceară nimic în schimb. “Era omul ăla fundamental bun, cu valori de neclintit, cu viziune, mereu la curent cu tot ce se întâmplă, mereu vertical, fără să rănească pe cineva, mereu cu argumentele la el, cu o putere de muncă incredibilă și, de departe, cel mai optimist și pasionat om pe care l-am întâlnit”, îl descrie Adelina Maria.

Cosmin Neacșu este prieten bun și naș de cununie pentru Octavia și Daniel. Încă nu se obișnuiește să vorbească la trecut despre Daniel, pentru că încă nu poate să creadă că Daniel nu mai e. “Obișnuiam să facem multe adunări la mine acasă, cu mulți prieteni. O gașcă mare mereu și majoritatea – tineri părinți cu copii mici. De fiecare dată când apărea Dan, toți copiii fugeau la el. Avea o atracție magică în fața lor. Poate aura lui, bunătatea lui, calmul lui, spiritul lui…”, își amintește Cosmin.

Daniel aduna oameni în jurul lui fără să-și propună și inspira prin felul în care găsea echilibru între viața personală, familie și carieră. “Inspira încredere celor din jur. Și forță. Da, cred că era un lider”, spune și Octavia. În urechile tuturor prietenilor sună cuvintele lui pline de înțelegere “Cum ți-a fost ziua, scumpa mea?” sau “Ce mai faci tu, frăție?” Și nu era nimic de complezență în vorbele lui, de aceea toți prietenii îi cereau sfatul. “Fie ca era o decizie la limita valorilor și aveai nevoie de o analiză profundă, fie că voiai să-ți iei un apartament, să mergi la un interviu, să faci un copil sau să slăbesti, Daniel te sfătuia mereu fără să te îngrădească și reușea mereu să scoată din noi tot ce era mai frumos. Doamne, cât de frumoși eram toți prin ochii lui”, spune cu emoție Adelina.

Daniel credea în puterea comunității și a faptelor de zi cu zi care pot schimba lumea în bine.

Ca să-și desăvârșească calitățile native, Daniel a studiat și a căutat oportunități de a se dezvolta. Așa a ajuns, în anul 2010, la LEADERS School, unul dintre programele Fundației LEADERS, destinate tinerilor antreprenori. Aici și-a conturat viziunea, și-a găsit echilibrul și a început să pună bazele propriei afaceri. A rămas aproape de noi de-a lungul anilor, fie când a fost vorba să inspire generații noi din LEADERS, fie când am vrut să construim o comunitate puternică. “El mi-a zis imediat că vrea să contribuie, că el crede mult în forța comunității, că e nevoie să devenim o voce, să ne asumăm lucruri și să luptăm pentru ele. La prima întâlnire a comunității LEADERS, Daniel a spus că vrea să se uite la știri cu copilul lui și să-i zică: uite, la schimbarea asta am contribuit și eu”, spune Adelina.

LECȚIA LUI DANIEL
Mulți dintre cei apropiați lui Daniel se întreabă de ce a trebuit ca unui om atât de bun să i se întâmple ceva atât de absurd și nedrept. Octavia crede cu tărie că scopul lui în viață a fost să adune mulți oameni frumoși pe lângă el, pentru a-i pregăti ei un fel de familie. A simțit-o în dăruirea prietenilor care și-au riscat viața să-l caute pe munte, în căldura și grija lor de a sta în fiecare seară cu ea, acasă, doar să n-o lase singură în momentele astea. “Daniel ne învață să avem mai multă răbdare, să avem întotdeauna un cuvânt bun pentru ceilalți, să luăm mai ușor provocările vieții care până la urmă nu sunt atât de importante. Să zâmbim mai mult, să luăm fiecare zi ca și cum e cea mai bună zi din viața noastră. Să nu renunțăm la lucrurile care ne fac fericiți, să fim liberi și să ne trăim viața așa cum ne dorim”, crede Octavia.

Pentru Adrian Fako, prietenul lui Daniel, lecția este una pe care o știa, dar își dorește să nu i se fi confirmat niciodată atât de dur. “Tot ce am vorbit în anii ăștia despre munți, riscuri și oameni dragi, este adevărat. Muntele înseamnă să încerci să gestionezi riscul, să fii uneori la limită, o treci, și poate nu te întorci. E adevărat și asta. Nu știu ce ar putea face Daniel mai mult pentru ceilalți. Asta a făcut întotdeauna. Sper ca povestind despre el unor generații noi de la LEADERS, fiecare să desprindă ceva din asta și să se dezvolte ca oameni. Nu este o lecție nici pozitivă, nici negativă, e vorba de impact. Și așa sper să rămână în amintirea tuturor”, explică cu emoție Adrian.

Și nu sunt puțini cei asupra cărora Dani a avut impact. Pentru că lui Daniel nu i-ar fi plăcut tonul grav și dramatic al unei înmormântări, Octavia se gândește să adune la un eveniment de rămas-bun oamenii care l-au iubit și fiecare să povestească o amintire cu semnificație despre Daniel. “Ca să-mi mențin echilibrul, mă gândesc tot timpul la ce mi-ar spune el în aceste momente. Cred că mi-ar spune să-mi continuu viața cu putere, să nu mă închid în mine, să fiu deschisă la orice oportunitate mi se ivește. Și că, probabil, o să ne mai vedem la un moment dat…”, spune cu lacrimi în ochi Octavia.

Undeva, pe un munte înalt, ninge liniștit și senin. Data viitoare, când o să ridicați ochii spre cer și fulgii vi se vor lipi de gene, să zâmbiți și să aveți un gând bun pentru Daniel. Sigur i-ar plăcea asta. Și, stați liniștiți, vi se pare. Pe obraji nu vă curg lacrimi, sunt doar fulgi de nea care se topesc.


by 1 Comment

Couples Retreat- dezvoltare personala evolutiva si yoga, 19-21 august

DSC_9654

Draga copac,

Acum 9 ani, parca ma vad. Am intrat fasneata pe usa pe care intru si azi, insa atunci la o sedinta de kiroterapie. Habar nu aveam la cine merg, ce e aia, eu eram plictisita si nu prea aveam preocupari interesante, asa ca m-am dus. M-am dus de fapt in locul sor-mei, pentru ca ea trebuia sa fie cobaiul, insa iubitul ei de atunci era mult prea gelos sa o lase in chiloti la “tratament” la Misha, colegul ei de liceu. Dar eu, pai eu eram libera de contract, asa ca m-am dus sa vad care-i treaba, desi in mintea mea speram sa experimentez mai mult un masaj anticelulitic ca tare mult imi placea  placintica pe atunci   😀 Imi deschise usa Misha, colegul surorii mele, pe care nu-l stiam, imi multumeste ca am acceptat sa fac pe “cobaiul” si ma invita la tratament 😀

Si asa a inceput povestea noastra.

❤

A fost momentul in care l-am privit in ochii calzi si am stiut ca pe usa pe care am intrat atunci vor iesi la joaca copiii nostri. Pur si simplu am stiut.

Masajul nu a fost cel mai grozav, Misha nu era cel mai talentat (motiv pentru care intre timp a ales chirurgia, haha!), insa i-am observat mainile finute si degetele lungi si m-am indragostit cu toata inima si corpul de el. Povestea intalnirii noastre este mult mai siropoasa insa pastrez detaliile pentru intalnirea in retreat :D.Si uite asa, am avut o relatie in ascuns de vreun an (ca vorba aia era mai mic cu 5 ani ca mine si era colegu’ sor-mei), insa lucrurile au evoluat si iata-ne in momentul de fata parintii celui mai minunat inger de pe pamant Yana Anastasia.

Misha a oglindit cele mai frumoase parti din mine: m-a invatat cum sa iubesc si sa ma las iubita de animale, m-a invatat sa ma bucur de timpul petrecut singura cu mine, sa ascult muzica buna si carti interesante, m-a ajutat sa-mi descopar adevarata valoare si sa nu ma mai las subapreciata, m-a responsabilizat din multe puncte de vedere si a avut grija cu multa iubire de mine. Nu in ultimul rand m-a ajutat sa pun capul linistita pe perna, cu recunostinta ca tare norocosi suntem ca ne-am gasit unul pe celalalt.

Am spus ca a oglindit cele mai frumoase parti din mine? Stai, stai, stai! 😀 Pai ce o fi oglindit zilele trecute cand eram eu bine-merci in cada clabucita, si omul meu imi aduce galeata de gunoi fix in cada langa mine, suparat ca am lasat capsunile sa se scurga?  😀  Sau cand imi pune pantofii in dulapul cu haine curate, ca sa ma “pedepseasca” ca nu i-am curatat “bine” pe talpa, de praf 😀 ? Sau cand ma terorizeaza sa port papuci prin casa pentru ca las urme pe parchet? Nu mi-e rusine nici cu mine, ca am si eu bubele mele si stiu ca  este amuzant, ca privesti din afara, dar totusssiiii cata yoga, cata meditatie si spalare de creier, ca sa supravietuiesc cu brio la toate aceste provocari?  😀

Tot el Misha, cel care oglindeste partile mele minunate, este singurul care oglindeste cei mai urati monstri din mine.Monstri cu multe capete care nu stiu cum s-au ascuns atat de bine intr-un copac dragutel cum ma credeam. Si ii multumesc pentru asta, pentru ca nu stiam ca ii am ascunsi in mine. El este singurul care imi apasa butoanele, care ma face sa vorbesc si sa gandesc urat si uneori sa-mi fie rusine de ceea ce ajung sa ma transform in fata lui. Initial m-am luptat cu aceasta latura a mea, insa in final am ajuns sa o accept si sa traiesc in pace cu ea. Pentru ca o relatie nu este numai despre petale de trandafiri, unicorni, vacante si fundite mov. O relatie este o lectie si o sansa sa devenim mai buni si sa indreptam unul cu ajutorul celuilalt, parti ciobite din noi chiar si in momentele critice. O relatie presupune si efort, si atentie, si flexibilitate si  put de intelegere si timp. Habar nu ai ce lupta duce familia aia, si ce se ascunde in spatele unei “poze de familie“. Multa lume imi zice, vai ce norocosi sunteti, asa de perfecti, asa de poveste. Da, avem o poveste, dar ea nu este de acea perfectiune din filmele americane. Este perfecta doar pentru noi, cei doi actori din ea, in toata imperfectiunea ei, si in fiecare zi, lucram ca zambetul nostru din poze sa fie cat mai aproape de cel real din spatele ei.
Si povestea noastra are povestea ei. “Poza de familie” se intretine si se lustruieste in fiecare zi. Se mai rupe, se mai zgarie, se mai lipeste cu scotch. Fericirea se intretine, si uneori se lupta pentru ea, se lupta tare! Dar  merita.

ap_094

Asa ca da, tot el ramane sufletul meu pereche si chiar  atunci cand poate as vrea sa-i lipesc de frunte pantofii nestersi bine de praf :). Pentru ca, la finalul zilei tot ajungem sa punem capul linistiti pe perna, cu recunostinta ca a mai trecut o zi in care am invatat ceva. Poate ne mai vorbim urat, poate mai facem scandal si ne aud vecinii, si uneori chiar ne ranim. Insa intotdeauna, dar intotdeauna purtam o discutie si ne spunem cum ne-am simtit in situatia X, ce am gresit, ne cerem iertare si ne multumim ca suntem aici unul pentru altul.Ne ascultam. Comunicam.

In timp am inteles mai bine comportamentele noastre, asa cum se prezinta si in “Cele 5 limbaje ale iubirii”, limbajul lui de iubire este “serviciul” adica asa simte el sa-si manifeste iubirea fata de mine, si considera ca ar trebui sa-l platesc inapoi tot in servicii ( calcat, curatat, gatit etc). Pe cand la mine, lucrurile stau total altfel, limbajul meu de iubire este afectiunea si cuvantul. Pai si cum sa ne intelegem daca vorbim limbi diferite? Daca el vrea sa-l iubesc cu “aspiratorul” si eu cu postit-uri pe frunte cu “te iubesc”? Asa ca incercam sa ne intalnim la mijloc, si negociem. Vom discuta in retreat mai multe despre intelegerea acestor limbaje.

semnale ca trebuie sa pui punct

Tot in timp am inteles teoria Imago ( latinesc “imagine”) care se refera la faptul ca noi pastram in inconstient imagini ale aspectelor pozitive sau negative ale parintilor nostri si tintem sa ne implicam in relatii cu persoane care detin trasaturi negative ( sau opuse) ale acestora, deoarece este probabil sa avem probleme nerezolvate de aceste trasaturi, iar iubitul/a ne poate ajuta sa rezolvam aceste probleme ( vezi cartea “Cuplul in Impas” de Corina Acris).

Am participat la multe cursuri si workshopuri de intelegere a cuplului,  insa raspunsurile am stiut ca le-am avut dintotdeauna in mine: respectul, admiratia, negocierea, flexibilitatea, comunicarea si iubirea, intotdeauna vor suda relatii profunde intre cei doi. Si inca ceva. Respectul si iubirea de sine. Atunci cand esti complet tu cu tine, cand te respecti si esti indragostit de tine atat de mult in fiecare dimineata cand te uiti ciufulit in oglinda, pai atunci celalalt poate sa te apese mult si bine pe butoane ca nu te poate clatina. Atunci cand iti cunosti valoarea intr-o relatie, cand prezinti incredere, atunci vei primi incredere si respect. Vom dezbate si un exercitiu dintr-o frumoasa carte “Iubeste ceea ce este”, in care vom intelege ca „Nimeni nu îti poate da libertate, decat tu”, chiar si in situatiile critice. Vom intelege ca orice s-ar intampla noi avem controlul atitudinii noastre la ceea ce ne-a pricinuit celalalt: “Nu problema ne provoacă suferinţă, ci gândurile noastre legate de problemă”, spune Katie Byron.

Eu cred ca pot contribui sa aduc un pic de constientizare si profunzime in relatia ta.

Tu crezi ca poti sa iti privesti in ochi partenerul/a 3 zile? Crezi ca poti sa-ti lipesti mana de a lui/ei timp de 3 zile?

Te invit alaturi de partenera/ul tau in weekendul 19-12 august   sa traiesti cu adevarat in prezent cu el: sa-l privesti in ochi, sa-l asculti, sa-i vorbesti din inima, sa va pictati si sa va dansati povestea, si sa va inspirati si din povestile  de dragoste sau de impas ale celorlalte cupluri.

Concret, din primul moment in care veti veni, si pana cand veti pleca, te voi ajuta sa traiesti cu adevarat in prezent in cuplu.

Este prima oara cand imi fac curaj sa ies din zona de confort si sa ma adresez ambelor sexe, insa daca vrei sa-ti faci o idee de evenimentele pe care le-am organizat pana acum arunca-ti un ochisor aici.

Ne intalnim intr-un loc romantic, super retras,  nou si curat, cu gazde calde, in gazda la un cuplu boem si iubitor de la Pastel Chalet, unde am mai organizat o editie plina de energie buna pentru femei acum cateva luni. (http://www.pastelchalet.ro/)

Timpul este relativ in dragoste insa noi il oprim in loci in weekendul 19-21 august, de vineri ora 15.oo pana duminica ora 14.00. (Cine nu poate ajunge vineri de la 15.00, este asteptat cu drag de la ora 19.00).

Ce va pregatesc ? Un weekend de dezvoltare personala evolutiva, creativitate  si yoga in doi.

Astept 10 cupluri altfel. Cupluri care nu –si definesc relatia cu o iesire la film sau in mall. Cupluri care vor mai mult. Cupluri care cred in suflete pereche. Cupluri care se afla in orice stadiu din relatia lor: fie de impas sau cu “bezele”.

Ce vom face?

Am conceput un program destul de incarcat, care va va tine de mana  3 zile incontinuu. Pentru ca experienta voastra sa fie una de neuitat v-as recomanda sa participati la toate activitatile, insa daca vreti sa va luati liber de la anumite activitati puteti face asta. Deci ce vom face?

  • La un foc de tabara, vom face o ceremonie a iubirii  de deschidere si inchidere a scurtului nostru retreat de cupluri in care ne vom imbraca in alb, ne vom seta intentiile pentru aceste zile speciale si vom “arde” tot ce ne ingreuneaza relatiile, partenerii, pe noi. Ne vom ierta pe noi si pe jumatatea noastra.
  • Vom face o plimbare cu caruta in imprejurimi si ne vom bucura de un picnic romantic intre brazi.
  • Vom face yoga si meditatie in fiecare dimineata cu diferite tematici. Una dintre clase va fi Yoga Partener cu elemente din Acro Yoga si Thai Masaj. Va veti distra copios in doi, va garantez! Clasele sunt adresate si incepatorilor.

DSC_0431

  • Va voi tine mai multe workshopuri de dezvoltare personala si psiho cu diverse tematici:
    • Psihosexologie;
    • Comunicare non-violenta in cuplu;
    • Cuplul in impas;
    • Dragostea si energiile vitale; etc
  • Veti picta intuitiv amandoi pe o plansa, sub ghidarea mea. Tema picturii este “incredere”.
  • Vom face o terapie prin gradinarit. Impreuna veti “gradinari”  gradina relatiei voastre. Veti scoate burienile si veti planta flori si plante noi colorate si curate. La propriu si la figurat.
  • Veti  face o meditatie speciala sub clar de luna prin miscare/dans liber dar legati la ochi. Corpul nostru va coregrafia emotiile voastre pe ritmul stelelor. Apoi le veti privi. Pe ele stelele. ( sa va aduceti esarfe pentru ochi)
  • Vom practica SILENT asa cum numai copacii stiu.

IMPORTANT: activitatile mele nu au nicio legatura cu practicile ezoterice, misa, tantra, sexuale etc, este viziunea  contopita a studiului meu asupra cuplului din experientele personale si invataturile terapeutilor in domeniu.

In conceperea acestei tabere m-am inspirat din:

  • Iubeste ceea ce este de Byron Katie
  • Cele 5 limbaje ale iubirii de  Gary Chapman
  • Harville Hendrix Getting the love you want
  • Wade Luquet short-term couples therapy
  • Comunicare nonviolenta Marshall Rosenberg
  • Workshop meditatie prin dans Jo Hardy
  • Toate cartile lui Lise Bourbeau
  • Curs psihosexologie cu Elena Cozma, Psihoterapeut
  • Workshop Institutul Sper- Dragostea si energiile vitale; etc

PRET PACHET: 530 ron/persoana (outfit  iubibil  cadou )

Pachetul include doua nopti de cazare (vineri si sambata) in camera dubla la pastel Chalet, mic dejunul delicios si serviciile mele de Cupidon.  Toti ucenicii indragostiti    vor primi din partea mea si a surorii mele de la @Livada cu rochii  ceva dragut ce puteti folosi la activitati.

Transportul si-l asigura fiecare cuplu, puteti sa va grupati intre voi daca veniti cu masina sau  puteti veni cu trenul.

Participarea la eveniment se face prin plata unui avans de 50% pana la data de 5  august, iar restul sumei la locatie (sau puteti plati toata suma in avans).

Avand in vedere ca locurile sunt limitate la cazare 10 cupluri primul cuplu  venit va fi primul servit. Daca va  retrageti dupa ce ati platit avans si nu ati gasit inlocuitori, va rog sa ma intelegeti ca va voi opri avansul.

Necesare logistice: izopren/saltea de yoga, o paturica, un carnetel si ceva de luat notite, “d’ ale gurii” ,hainute lejere ptr yoga, haine albe pentru ceremonie,  niste flori pe  care le vom folosi la ceremonia iubirii.

Va fi o intalnire profunda si calda in care va veti privi mult in ochi si va veti lipi mainile timp de 3 zile.

Poate veti plange, poate veti rade. Veti fi exact asa cum sunteti. Impreuna unul cu altul.

Daca aveti incredere in mine, astept mesaj in privat pe facebook sau mail pe suntuncopac@gmail.com.

Va multumesc ca imi dati sansa sa evoluez si eu in relatia de cuplu prin experientele voastre! Si daca iese bine ne vedem in Thailanda cu aceeasi tematica la Honey Moon Yoga ? 😀

❤

de-a mama si tata

Despre Copac: Copacu’- are background economic si in marketing&comunicare de peste 13 ani, dar ceea ce stie cel mai bine sa faca este sa respire si sa-si traiasca viata cu recunostinta in fiecare zi alaturi de copacii sai, de sotul Misha si de  fetita sa. Dupa ultimii 4 ani in calitate de director de marketing World Class (cel mai mare lant de fitness), a ales sa inceapa un nou drum, deschizand propriul studio de yoga, si devenind managerul propriei vieti.Copacu’ a scris peste 500 de articole motivationale pe blogul sau suntuncopac.com, insumand un reach de peste 800.000 de vizualizari , si participa ca speaker motivational la diverse evenimente din zona dezvoltarii personale, parentingului si a unei vieti sanatoase si linistite in general. S-a licentiat in 200 de ore de yoga intr-un ashram din Bali Indonesia alaturi de YogaWorks, este instructor certificate Pilates, consilier de dezvoltare personala autorizat de Ministerul Muncii, mestesugareste rochite boeme in Livadacurochii impreuna cu sora copac si  organizeaza teambuildings si retreaturi de yoga si recunostinta in tara si in  Bali. In rest, zambeste la soare, merge in talpile goale si imbratiseaza copaci la orice pas.  Si-l iubeste mult pe Misha sotul ei chiar daca o pune sa-si spele incaltamintea de 10 ori pe zi. 😀

 


by Leave a comment

Cum a fost in “tabara de liniste” de la Pastel Chalet

Draga copac,

a fost odata ca niciodata o femeie  copac, care si-a luat in serios misiunea. Aceea de a conecta alte ” femei copac” intre ele  pe salteaua de yoga si in cercurile de storytelling, printr-un ritual de feminitate, creativitate, iubire de viata, liniste si prezenta. Asa s-au nascut taberele mele.  Asa m-am renascut eu.Din dorinta de a fi inconjurata “mai mult de mine”, prin oglindirea in ochii calzi ai fiecarei femei  in “talpile goale”  in cautare de sine.

In taberele mele se intampla lucruri frumoase fara ca eu sa fac  mai nimic. Pur si simplu strang oamenii potriviti la momentul potrivit, care se intalnesc pentru prima data si isi ofera unii altora lectii de viata, impartasind si redescoperind bucuria simpla de “a fi”. Uneori stau si ma intreb: “cum este oare posibil sa te intalnesti cu diversi oameni pentru prima oara in viata ta, sa petreci doar 2-3 zile si sa -i simti ca i-ai avut in suflet dintotdeauna? “.

De fiecare data realizez ca cercul in care ne invartim social si energetic este extrem de important. Atunci cand copacele mele se  intalnesc, parca scot in evidenta cele mai frumoase si mai bune parti din ele, mai calde, mai armonioase mai iubibile.

Inainte sa plec in Bali la cursul de yoga am simtit din toata inima sa mai fac o tabara pentru copacitele mele si gasind locatia minunata a copacelului Magnolie de la Pastel Challet, m-a inspirat  sa experimentam impreuna povestile dar si tacerea, prin multe activitati profunde de conectare cu noi, prin mult privit in ochi, ascultat natura si muzica vietii, dansat cu adevaratele noastre fiinte  si …..vorbit mai putin, pentru ca  doar stii ca se spune ca de aia ne-a dat Dumnezeu doar o gura si doua urechi .

Am facut yoga plina de emotie si foarte feminina, toate imbracate in bodyurile  superbe de la @Livada cu rochii , am adus multumire corpului nostru sanatos si frumos, templul pentru sufletul nostru cald.

In liniste, fara sa vorbim am facut o plimbare in padure la o meditatie prin fotografie, doar ascultand natura si observand frumosul, fiind  foarte atente, foarte prezente la tot ce era in jurul nostru.  Am facut fotografii intuitive, cu  toata fiinta, cu sufletul. Apoi, tot cu sufletul, am cantat la trunchiul celui mai frumos si puternic brad, mantrele mele preferate.

A fost foarte interesant sa facem un cerc de lectura, o meditatie prin citit, le-am impartit dupa cum am simtit diverse carti, apoi am dezbatut fiecare emotiile  traite printre randurile cartilor.

Am selectat cateva momente de trezire psihologica din cateva  filme, printr-o meditatie prin film, si ne-am dat cu parerea de toti fiorii, zambetele, lacrimile care ne-au incercat.

Am mestesugarit impreuna un colier superb  pentru talie, cu cate un cerculet cu pietricica  pentru fiecare chakra. Ideea acestui colier mi-a venit de la copacel Beatrix .

Am dansat legate la ochi si ne-am lasat corpul sa-si spuna povestea prin miscari libere si sincere si ne-am distrat la o misiune secreta in natura.

Iubesc cand la finalul taberei, fetele se strang tare in brate, si se privesc in ochi mai sincer si mai prezent. Iubesc cand le vad ca prind curajul sa planga sau sa rada in hohote. Sa fie exact asa cum sunt.

Iubesc cand pleaca mai increzatoare, mai pline de viata si de rost.

Iubesc cand se privesc in oglinda cu bunatate.

Iubesc cand sunt ele, si ma iubesc pe mine cand am onoarea sa fiu printre ele  oglindesc cea mai calda, mai feminina si mai armonioasa parte din mine.

Sunt o norocoasa sa va am pe langa mine si sa invat de la voi cu fiecare ocazie!

Ne vedem la tabara din Mai .

Detalii aici .

OM Shanti Shanti, OM!

❤


by Leave a comment

Impresii de la Ritualul Reginelor Recunoscatoare

 

 

DSC_0542Draga copac,

Luna trecuta am petrecut un weekend minunat alaturi de Reginele mele copacite la Ritualul Recunostintei in talpile goale, de la Paltinis. ❤

De ce Regina? Pentru ca Regina mea  este bogata. Si nu in palate, soti, averi, gradini si calesti 😀  Ea este atat de bogata incat s-a cucerit pe ea insasi.

 Regina mea isi arata  sufletul alaturi de alte regine pe care le cunoaste pentru prima oara in viata, si  se “dezbraca” de “rochii sclipicioase” pana la adevar, pana la adevarata  esenta, pana la ceea ce este cu adevarat, nu ceea ce ii cere  societatea sa fie. In tabarele mele ,reginele mele frumoase  se dezbraca de frica, de invidii si gelozii, de neincrederi si dezamagiri, de stress, de responsabilitati, de ura, de remuscari si regrete, si se intalnesc precum niste copaci golasi de greutati, pe salteaua de yoga cu vedere la muntii puternici, unde danseaza adevaratele lor fiinte.

Am ales sa concep acest Ritual de la Paltinis in jurul conceptului Recunostintei care mie mi-a schimbat perspectiva  asupra vietii. Concret, din primul moment in care au venit, si pana cand au plecat  au practicat recunostinta pana la ultima celula,  prin toate activitatile pe care le-am facut impreuna…..si cred ca le-a placut.

Ce ma face fericita in taberele mele este ca vad, cum persoane care se vad pentru prima oara in viata lor, impartasesc niste ganduri si emotii atat de puternice, mai puternice poate ca emotiile schimbate cu partenerii nostri de viata, cu rudele sau prietenii apropiati, pentru ca de multe ori, iti deschizi sufletul mult mai usor unui necunoscut, asa-i?

Ca de fiecare data, Reginele mele au purtat nume de copaci. Si nu, nu ne-a interesat fiecare cati ani are,  ce job  sau ce salariu, ce statut social, ce CNP are in buletin. Ne-a interesat sa aiba sete de sine.

Si au avut la seteeeee, oho! 😀  Sa vezi cu ce sete, si-au mestesugarit talismanele cu copaceii vietii sau cu ce sete s-au intalnit pe podeaua de dans la meditatia dinamica, sa vezi cum au vorbit cu copaceii si s-au jucat in zapada, sa vezi cum se opreau pe la colturi si se intrebau pentru ce sunt recunoscatoare.

Sunt atat de recunoscatoare pentru ca reusesc sa adun pe langa mine la aceste intalniri suflete minunate. Si habar nu au cat de mult bine isi fac una alteia, cat de benefice le sunt aceste intalniri “intamplatoare” si cate idei, perspective, sentimente ies la iveala.

Le multumesc din inima ca mi-au oferit aceasta sansa sa le fiu Ghid la Ritualul Recunostintei, si mai departe las pozele sa vorbeasca.

La sfarsitul lunii, voi face ultimul Ritual in talpile goale inainte sa plec in Bali, apoi cand ma intorc in mai, pregatesc o tabara la mare, unde voi impartasi experienta mea balineza acumulata in cele doua luni de “terapie cu palmieri”. 😀

Va iubesc si va sunt profund recunoscatoare pentru ca sunteti aici ❤

 


by 2 Comments

Un weekend in talpile goale (editia a II -a) – Zarnesti, 28-30 august

Draga copac,

De curand,  impreuna cu Alexandra- consilier in psihoterapie prin culoare, am organizat unul dintre cele mai colorate evenimente  din viata noastra, o tabara in care fiecare participant a purtat un nume de copac, si, in talpile goale, s-a desprins de cotidian in raiul de la Plaiul Foii, prin sesiunile de art-terapie, dezvoltare personala si Yoga.

Aici ne-am facut prieteni noi, si am trait bucuria taberelor din copilarie, cu oracole, jurnale, povesti spuse in secret ” la copac”, mers in talpile goale,pictat, cantat si miscare in energia muntilor.

Am ocupat foarte repede locurile la prima evadare,  lasand copacei desculti pe backup list, asadar,  ne-am gandit sa mai organizam o editie, in ultimul weekend din august .

Avem incredere in noi si in voi, ca va fi unul dintre cele mai bune lucruri pe care le vom face pentru “copacul din noi” din aceasta perioada. Si anume, il vom duce sa se intalneasca cu copacii lui mai putin stresati, mai linistiti si mai bucurosi.

Am pregatit minutios, personalizat si cu multa emotie fiecare detaliu din aceasta excursie.

Asadar, puteti sa va lasati pantofii acasa si odata cu ei toate responsabilitatile, grijile si supararile si sa ne insotiti a doua editie a weekendului in talpile goale “inspre noi” unde vom face un pas inspre constiinta noastra prin sesiunile de art terapie, tree yoga  si jocurile de dezvoltare personala si recunostinta.

PROGRAM  

  • 28 august:

19.00: Intalnirea copacilor la foc de tabara (din vreascurile uscate pe care le vom aduna din padure impreuna!). Ne vom cunoaste si ne vom prezenta intentiile si asteptarile pentru acest weekend impreuna, ne vom spune povestea de viata si ne vom lua tema de suflet de dinainte de culcare;

  • 29 august:

 08.30- 10.00:  Povesti de suflet si  Tree yoga cu Copacu’ ( Nivel incepatori-mediu)

 10.00- 11.00: Recunostinta pentru hrana-Mic dejun

11-13.30:  Art- Terapie de grup cu Alexandra

13.30-14.30: Recunostinta pentru hrana- Pranz

14.30-18.00:  Dezvoltare Personala cu Copacu’ si Terapie prin culoare ( de grup) cu Alexandra

19.00-20.30:  Povesti de suflet, Tree Yoga si relaxare  cu Copacu’ ( incepatori)

21.00-22.00: Recunostinta pentru hrana- Cina

  • 30  august:

08.30 -09.30 : Recunostinta pentru hrana- Mic dejun

09.30-11.00: Art terapie de grup cu Alexandra

11.00-12.00:  Fun Yoga: elemente simple de Acro Yoga, Yoga in Circle, Yoga Partner

12.00- 14.00:  Jocuri dezvoltare personala cu Copacu’

14.00-15.00: Recunostinta pentru hrana- Pranz

15.00:  Program de voie si Imbratisarea de final  😀

Important! Toate programele sunt optionale, insa recomandam participarea la programul complet pentru inchegarea unei experiente de neuitat.

PRET PACHET: 400 ron/persoana

Pachetul include doua nopti de cazare (vineri si sambata) in camera dubla, la Pensiunea Popasul Craiului din Zarnesti (http://popasulcraiului.ro/) si serviciile noastre de art terapie, dezvoltare personala si miscare ZEN  in aer liber.

Mic dejunul (bufet suedez 20 lei/persoana), pranzul si  cina, si-l comanda fiecare individual, la locatie in functie de preferinte. Restaurantul hotelului pune la dispozitie o varietate larga de feluri de mancare.

Transportul si-l asigura fiecare participant, puteti sa va grupati intre voi daca veniti cu masina, sau  putem sa va luam/ducem la gara daca nu aveti alte solutii.

Participarea la eveniment se face prin plata unui avans de 50% pana la data de  20 august, iar restul sumei pana in data evenimentului sau puteti plati toata suma in avans. Daca va razganditi si nu gasim inlocuitor, avansul nu se mai returneaza.

! Avand in vedere ca locurile sunt limitate  primul venit va fi primul servit.

Popasul Craiului, Zarnesti, locul unde ne vom juca in talpile goale:

DESPRE NOI:

Copacu’- este copac mama, deci ceea ce stie cel mai bine sa faca este sa respire si sa-si traiasca viata cu recunostinta in fiecare zi alaturi de fetita sa. Printre altele, are studii economice si peste 13 ani experienta in advertising si  comunicare, iar pana acum a condus departamentul de mkt al celui mai mare lant de fitness din Romania (acum este in concediul de maternitate si isi conduce propria viata 🙂 . Este practicant in calitate de pasionat ucenic, a peste 200 de ore de yoga in diverse locuri din tara sau strainatate(Thailanda, Cambodia, Vietnam, Singapore) sau acasa in confortul propriu, si  in curand speram licentiat in Pilates Basic Matwork (in octombrie cand corpul sau, un pic lenes dupa  sarcina ii va permite sa execute toate exercitiile corect 😀 ). Certificarea  oficiala in yoga va avea loc in primavara 2016 intr-un frumos ashram din Bali, Thailanda sau Laos.

Copacu’ a scris peste 350 de articole motivationale pe blogul sau suntuncopac.com, insumand un reach de peste 511,000. de vizualizari intr-un an si jumatate de activitate, si participa ca speaker motivational la diverse evenimente din zona dezvoltarii personale, parentingului si a unei vieti sanatoase si linistite in general.

In rest, zambeste la soare, merge in talpile goale si imbratiseaza copaci la orice pas.

Alexandra Radescu: a terminat SNSPA (Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative), sectiunea Comunicare si Relatii Publice ( Licenta) si   are  licenta si master la UNATC, sectiunea actorie teatru. Este absolventa a cursurilor de art-terapie Phronetik (doi ani), livrate de A.R.T.E (Asociatia Romana de Terapii Expresive). Este Voluntar in ONG-ul norvegian H2H (www.h2h.no) care se ocupa cu copiii din centrele de plasament.

Alearga in munti , picteaza vaze  si  imbratiseaza copaci pe unde apuca.

DESPRE ART TERAPIE

Fiecare efect al psihoterapiei, fiecare actiune in sensul dezvoltarii personale are ca scop imbunatatirea starii psihice a celui care o practica, precum si un pas spre extinderea constiintei sale. Art-terapia porneste de la ideea ca intalnirea cu terapeutul creeaza un spatiu unic si magic in care te poti desfasura, poti sa fii tu insuti, fara masti si artificii, un spatiu in care ai voie sa faci ce vrei.

Art-terapia ne trezeste, ne face activi, creativi si ne da puterea sa vedem unicitatea din noi.

Irmagard Maria Starke, fondatoarea Art terapia Phronetik a spus: “Phronetik®este un model de gandire, dar si unul de actiune, caci in lipsa unei puneri in practica nu ne sunt de folos nici o cunoastere oricat de profunda, nici o iubire oricat de puternica. Baza metodei Phronetik® este o arta a vindecarii veche de mii de ani care stimuleaza si elibereaza fortele biologice si inconstiente ale auto-vindecarii omului, mereu in legatura cu lumea ce-l inconjoara.”

Vom pasi impreuna spre un taram frumos: sufletul fiecaruia. O sa creem un spatiu securizat in care o sa dam frau liber imaginatiei, creativitatii, fiintei noastre sa iasa la lumina. Cu ajutorul culorilor si a exercitiilor o sa potentam si o luminam calitatiile fiecaruia. Prin exercitiile art-terapeutice pe care le vom face la work-shop cei prezenti o sa aiba curajul sa fie creativi, conectati ci corpul lor si responsabili fata de nevoile corpurilor lor. O legatura stransa intre corp, minte, suflet si natura poate duce la o relatie frumoasa, fructuasa cu ceea ce suntem noi si nu cu un produs impus de societate sau de ceilalti.

Pe parcursul workshop-ului vom face exercitii de art-terapie in grup pe diferite teme pre-stabilite, vom discuta si constientiza lucrarile create. Cei care doresc pot participa si la sedinte individuale de art-terapie unde procesul de creatie devine mai profund.

Art-terapia nu ara ca scop crearea de pictori celebrii. (Asta doar in cazul in care chiar sunteti unul) Art-terapia are scopul de a lumina Sinele, samanta fiecarui om pentru ca acesta sa aiba curajul sa se manifeste sincer in viata, pentru ca viata lui sa poata sa urmeze un drum plin de iubire, adevar unicitate si autenticitate.

DESPRE MISCAREA ZEN CU COPACU’:

Despre Yoga. Pentru mine yoga este matematica. Matematica fiintei interioare si a corpului nostru. Dincolo de beneficiile fizice (cresterea mobilitatii si flexibilitatii,  imbunatatirea capacitatii respiratorii, cresterea fortei, functionalitatea articulatiilor, imbunatatirea echilibrului, a concentrarii si a controlului corpului), yoga lucreaza acolo unde este mai multa nevoie: in interiorul nostru.

Pe mine yoga m-a ajutat sa-mi iubesc mai mult corpul, si astfel sa ofer mai multa iubire celor din jur, m-a ajutat zic eu, sa fiu un om mai bun, mai linistit si mai prezent/constient si a scos la iveala din mine un cufar de inspiratie si creativitate pe care am ales sa-l impart si cu voi.

Eu iubesc yoga, pentru ca in sfarsit simt ca fac ceva pentru mine, si sunt tare recunoscatoare pentru asta. A inceput ca o curiozitate, apoi s-a transformat in pasiune, iar in cel mai scurt timp sper sa ma certific oficial ca profesor Yoga Alliance.

ALTE DETALII:

Necesare logistice: izopren/saltea de yoga,  un carnetel/jurnal si ceva de scris, “d’ ale gurii” in caz ca aveti anumite preferinte alimentare pe care pensiunea nu le poate furniza, hainute lejere.

Pentru mai multe detalii ne puteti contacta in privat cu mesaj pe facebookul copacului, pe mail suntuncopac@gmail.com sau prin telefon: 0735002026.

Locurile sunt limitate, asteptam un numar maxim de 15-20 persoane, asadar, grabiti-va sa prindeti un loc la copaceala colorata!

Nu uitati, ca multe si departe sunt calatoriile care ne fac cu ochiul, insa in final, cele mai valoroase sunt acelea care ne conduc pe drumul de interior. ❤

Va imbratisam,

Copacu’ si Alexandra