Draga Copac,

pe Anca am cunoscut-o in livada :). In Livada cu rochii ! Concret se marita in curand, si ne-a ales pe noi sa-i facem o rochita boema, simpla de zana.  Din panza. Ce bucurie pentru noi, pentru ca ne plac la nebunie zanele, insa cel mai mult ne plac povestile din spatele lor ❤

Asa ca, am fost tare, tare curioasa sa aflu povestea Ancai:

“Am crezut mereu in iubire si in Fat Frumos.  Al meu Fat Frumos. Am  mers mereu prin lume cu inima deschisa, am primit toate experientele asa cum au venit ele chiar daca asta a insemnat sa-mi fie greu uneori. Toate isi au rostul lor. Nici una dintre aceste experiente nu m-au oprit din a ma ridica si a continua sa visez la El , sa sper, sa simt , sa stiu ca este undeva acolo.

La fiecare relatie inceputa mi se umplea inima de speranta si fluturasii zburau liberi prin fiinta mea. Credeam ca el este alesul. De fiecare data nu era asa. Am ajuns intr-un punct  in care  am realizat ca exista un tipar al relatiilor mele si ca ceva nu se leaga dar nu stiam atunci ce . Dumnezeu mi-a trimis mesagerii sai si cu ajutorul lor am inteles de ce-urile si mi-am continuat drumul mai  increzatoare, mai relaxata, mai eu.

Am intrat intr-o relatie ce a durat ani buni  si care devenise comfortabila, in care eram doi prieteni buni ce se sprijineau unul pe celalalt. Exista intelegere si respect. Aveam insa, nevoie de mai mult si mi-a luat ceva timp sa inteleg ca eu sunt cea de pe primul loc, ca fericirea mea este prioritara. Asa ca am decis intr-un final sa ne separam drumurile , ramanand prieteni .

M-am mutat singura si am cautat si mai adanc in mine. Eram libera, doream sa apara EL. Fat –Frumosul meu. Mi-am dat seama ca nu sunt femeie ci o femeie masculinizata care stia prea putin despre receptivitate si primire, despre blandete si asezare.  In felul  acesta el nu putea  sa apara, nu eram pregatita. Cineva aacolo sus insa, mi-a pregatit mie o scoala extraordinara prin care am trecut in acest an. O scoala despre relatii, despre feminin si masculin, despre yin si yang, despre fetite si parinti, femei –mame si femei-iubite, despre rani si vindecarea lor, incredere si  stare de bine cu mine.

 Am lucrat intens sa fiu femeia aceea calda, blanda, senzuala, simpla, tacuta cand e nevoie si puternica in alte situatii. Am facut tot ce am stiut pentru a nu ma mai purta si vorbi ca un barbat, pentru a invata ce inseamna sa ceri ajutorul, sa lasi controlul atunci cand e nevoie, sa nu vrei sa demonstrezi ceva, sa fii tu si atat. Am inceput atunci sa inteleg despre autenticitate, deschidere, fragilitate.

In minunata luna aprilie a aparut El. A aparut atunci cand eu imi faceam treaba, ajutand oamenii sa se regaseasca, intr-un moment in care nu mai cautam, nu mai tanjeam, nu mai asteptam ci eram eu , atenta la mine si la ceea ce aveam de implinit.

Eram déjà fascinata de acest  om, doream sa vorbesc cu el,  sa aflu cine e, sa inteleg mai multe despre drumul lui . Parea atat de sigur pe el, de rezervat, de misterios, de barbat.  La masa ne aruncam priviri si zambete, din capete diferite. Stiam doar ca imi e drag si in seara incheierii acelui eveniment i-am zis ca vom avea ocazia sa stam de vorba poate dupa , candva.  Locuind in capete diferite ale tarii habar nu aveam daca ne vom mai revedea, daca ne vom auzi candva sau nu dar eram bucuroasa. Undeva, intr-un anume moment eu m-am uitat la el si vorbe mi-au zburat din gura fara sa fie ale mele : noi ne stim de undeva , de candva…vom vedea noi. Si atat.

In acea ultima seara s-a produs magia, scanteia. Stateam aproape, pe cate un scaun si in interiorul meu parca revenisem la 15 ani ;  Imi spuneam” Doamne daca m-ar lua de mana, doar atat.” In secunda urmatoare  asta s-a si intamplat. Timpul a stat in loc. Spuneam in gand “multumesc, multumesc, multumesc” …ne-am ridicat , ne-am privit si am zis : hai sa disparem , avem de vorbit. Ne-am retras si timpul s-a oprit in acea noapte. Jumatate din el doar ne-am privit sorbindu-ne, zambind, lacrimand, intelegand….cealalta jumatate ne-am tinut in brate si am vorbit vrute si nevrute.  Ce stiu este ca in ochii lui am regasit tot universal, ma vedeam pe mine dansand impreuna cu el la inceputurile lumii si nu este o metafora. Nu au existat intrebari, nu am stiut cum il cheama, ce face, cine e, ce ii place, nici nu m-a interesat .Doar existam unul langa altul, regasiti dupa cine stie cata vreme.  Eternitatea se juca cu noi si timpul incremenise in fata iubirii.

El a spus : intai ne-am iubit si apoi ne-am indragostit si am inceput sa ne cunoastem. De atunci este la fel.  Intre timp, ne-am casatorit. Nici acum nu este nevoie sa vorbim prea mult, nici acum nu avem intrebari sau nelamuriri, nu exista confuzie, nentelegeri, argumente, dispute.  Exista din acea noapte, linistea, pacea, siguranta, usurinta, fluiditatea iubirii dintre noi. Si Dumnezeu mereu cu noi si intre noi daruindu-ne clipe pe care nici macar nu le-am visat.  Traim ceea ce se scrie in carti, ceea ce marii maestri spun despre iubire, intimitate, flacari gemene, regasiri si trairi.
Totul vine catre noi, totul curge firesc, toate ni s-au asezat rand pe rand, ca si randurile intr-o carte de povesti. Chiar si atunci cand exista teste de trecut le discutam, suntem complet deschisi si sinceri unul in fata ceiluilalt. Nu ne ferim sa ne aratam slabiciunile si sa ne spunem nesigurantele.  Le primim pe toate cu incredere si cu iubirea care ne conduce catre teluri comune, catre acceptare, intelegere, intelepciunea de a fi in doi.
Cautarea s-a terminat. Mi-am gasit Fat-Frumosul. Am gasit cealalta parte a mintii mele, a inimii mele, a sufletului meu, a trupului meu, a fiintei mele. Gandim impreuna, rostim impreuna, simtim impreuna, credem impreuna, stim impreuna, curgem impreuna si existam in cea mai frumoasa poveste de iubire care a fost scrisa vreodata.

Viata bare filmul este acum realitatea noastra. Credeti , nu renuntati si fiti femei! El va aparea in acea clipa magica si va va invata ce inseamna sa fiti iubite doar pentru ca existati, sa fiti adorate, complimentate zi de zi doar pentru ca sunteti. 

In cea mai normala zi, in cea mai banala clipa, imbracata in haine sport, la munte, cu parul prins si nemachiata el m-a vazut si s-a regasit complet in mine inca din primul moment. Restul….trebuie trait. “

MEET THE TREE AND TELL YOUR STORY

Daca simti ca ai si tu o poveste care ar putea inspira livada de copaci, o declaratie de dragoste, o lectie despre iertare, pasiuni, viata si iubire, te rog scrie-mi in privat, si impreuna vom creiona o vorba calda pentru comunitatea de aici. Sunt convinsa ca multi au nevoie sa auda experientele tale care definesc iubirea. Nu trebuie sa fii vreun geniu in ale scrisului, eu sunt aici sa te ghidez si sa-ti armonizez cuvintele, povestea. Mi-ar placea mult de tot sa te cunosc!