Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

Una din regulile sotului copac: pentru orice obiect nou, renuntam la unul vechi! :D

Audio play:   

yoga

 

Draga plop,

 

Cateodata recapitulez in minte  toate regulile sotului copac  si ma bufneste rasul. 😀 😀 . Dar o sa fac un post dedicat despre toate aceste reguli un pic mai tarziu, cand va mai trece ceva timp de la casatorie, sa ma asigur ca nu va trebui sa -mi schimb domeniul in http://www.suntuncopactaiat.com 😀 :D.

Ce-i drept el e un minimalist convins iar eu la polul opus.  (De aia am ales si plopul in dedicatia de azi, pentru ca nu mi-a venit in minte un copac  cu o coroana mai putin bogata:))

In fine, azi as vrea sa dezbat prima regula, care nu este deloc una rea: pentru orice obiect nou, renuntam la unul vechi! 

Ma gandeam la o chestie zilele astea. De fapt, ma gandesc de fiecare data cand ajung in supermarket: si anume ca pun in cos mult mai multe lucruri decat am pe lista, si in cantitate mult mai mare! Intru intr-o transa ciudata si o voce imi zice: pune si aia, pune si aia, dar uite si aia ce draguta si buna  e! Si ajungi la casa si te mai intrebi “de ce D-zeu, a costat atat?”. Apoi trece saptamana si arunc jumatate din cat am cumparat. Trist este ca nu ma simt mai deloc vinovata 🙂 . Sau prea putin.

Obsesia hainelor am depasit-o desi ma mai trece cateodata cate un fior:), dar acum am o alta problema-  cu obiectele de decor. Mi se pune pata pe ceva si apoi pe altceva, si uite cum casa mea a ajuns un fel de muzeu unde nu mai poti sa arunci nici un ac. Zice sotul copac: “chiar ai nevoie de acest papagal-lumanare kitchos?”Numai gandul ca ma intreaba ma face sa -l cumpar pe loc :). Plus ca era la reduceri, nu avea niciun drept sa ma intrebe asa ceva:D ! Ei bine, la fel nici eu nu inteleg de ce cumpara niste gadgeturi total inutile, carora nu le inteleg deloc functionalitatea :D.  La un moment dat, traind intr-un apartament de doar 2 camere, sotul  copac  a zis ca nu se mai poate , trebuie sa lansam o noua regula: la orice obiect nou, renuntam la unul vechi. Uneori, ajunsesem sa cumpar lucruri pe furis, sa mint ca le-am primit sau ca de fapt sunt unele mai vechi dar le-am reconditionat ( pentru  in transa mea, mi se parea ca nu se prinde).

Este clar, traim in era snobismului si consumerismului- trebuie sa ne demonstram noua, ca “ne permitem”.

Am citit niste articole cum ca opusul consumatorului inrait ar fi minimalistul care ar putea trai foarte fericit cu 100, ba chiar 50 de lucruri,  oricum ceva foarte nebunesc. Este putin exagerat, dar totusi cei care constientizeaza necesitatea lucrurilor duc o viata mult mai simpla si linistita.  Ups, acum ca am scris asta am relizat asa ochiometric ca am peste 500 de chestiuni numai in sufragerie .  😉

De exemplu, sa facem un exercitiu de imaginatie si sa ne daca am putea sa traim fara:

  • hainele urate, ponosite pe care le tinem de ani intregi in dulap, dar nu ne vine sa le aruncam 🙂
  • obiecte de decor care sunt   foarte urate si  total inutile . ( nu “SAU”) 🙂
  • CD-uri sau DVD-uri- copaci, hai ca a trecut vremea loc, ocupa locul aiurea!
  • Reviste vechi, carti vechi pe care nu le -ai mai rasfoit de ani intregi. ( Nu trebuie sa le arunci, dar pune-le intr-o cutie si du-le la tara intr-un loc sigur:).
  • sute de pungi de plastic ramase de la cumparaturi;
  • tot felul de cabluri, electrice si electrocasnice stricate , gadgeturi vechi nefolosite
  • etc

Ei si acum urmeaza partea mai hard-core, cum ar fi sa traim fara:

  • masina
  • Cablu TV si orice fel de TV
  • Un smart-phone sau orice tip de telefon
  • conexiune la internet
  • o canapea
  • mai mult de o pereche de pantofi pe sezon
  • mai mult de cateva tricouri/fuste/rochii/pantaloni pe sezon.
  • cuptor cu microunde;
  • etc

 Nu spun ca suntem mai mult sau mai putin buni sau destepti daca le avem sau nu. Doar va provoc sa va ganditi la lucrurile de care aveti cu adevarat nevoie sau va fac fericiti sa le aveti pe langa voi. V-am mai zis cred, eu am renuntat la masina si cablu TV si  sunt recunoscatoare pentru asta pentru ca mi-am confirmat ca mai mult rau imi faceau decat bine. ( ps: am considerat mai usor sa renunt la masina decat la dulapul de rochii si ‘muzeul’ din sufragerie, dar pentru toate este un inceput!)

Tu de cate lucruri ai cu adevarat nevoie? Tu pentru ce esti recunoscator azi?

PS: chiar a trebuit sa renunt la papagalul lumanare :(.

papagalul fara sens

 

Concept Soul Decor : suntuncopac 

Foto:  suntuncopac

yoga pose:  bridge on the wall

hainele copacului:  H&M

Muzica:  Disney songs

Inspirata: excursiile la supermarket

 


3 Comments

Decor pentru suflet in stil grecesc – sau cum sa-ti decorezi o camera- sanctuar cu bani putini

Audio play:  

santorini peace

 

Draga maslin,

Azi m-am simtit albastra, asa ca acest post iti este dedicat tie!  Da, nu mi-a trebuit decat o saptamana pe meleagurile tale ( Santorni) ca sa ma faca sa te aduc in casa mea  cu albastrul tau cu tot! Sa te bag in patul meu, si sa miros aerul tau sarat si linistit in fiecare weekend cand imi vizitez parintii in casa de vacanta de la tara.

Pentru mine, camera mea, patul meu, locul unde imi linistesc sufletul jumatate din viata trebuie sa inspire liniste, personalitate, calm si siguranta.  Trebuie sa fie un adevarat sanctuar.  Un loc, unde imi imbalsamez corpul, mintea si inima dupa o zi obositoare. Asa ca, odata intorsi din vacanta in Santorini am stiut conceptul pe care il va imbraca camera noastra din casa parintilor mei de la tara, in care ma voi retrage in fiecare weekend. Am ales albastrul /turqoise pentru este culoarea cerului  si apei iar eu o asociez cu incredere, calm, curat,  relaxare, credinta, recunostinta, adevar…. RAI pe care am vrut sa le privesc si sa le respir in fiecare dimineata de weekend cand deschid prima oara ochii.

Pentru mine mai maslinule, un moment de ragaz singura in camera mea albastra este ca o vacanta pentru suflet, un moment in care nu mai trebuie sa fac lucruri pentru altii si doar sa ma ocup de mine. Cand ni se face foame, primim imediat un semnal de alarma, si luam masuri. La apa este si mai rau, pana cand corpul ne da un semnal , deja suntem deshidratati. La fel este insetat si sufletul nostru cand cerseste dupa un moment de solitudine intr-un loc de pace, asadar trebuie sa invatam sa ne construim mici insule -sanctuare in mai toate locurile din viata noastra.

Daca nu poti sa ramai in locurile in care iti plac si te linistesc, ia-le cu tine! Sa-ti faci un coltisor de rai in care sa-ti odihnesti sufletul si sa iti incarci bateriile nu trebuie sa-ti goleasca buzunarele. Daca -ti pui un pic creativitatea la contributie, poate iesi un adevarat templu!

Cu buget minim, ma mandresc ca am decorat un dormitor -sanctuar care poate intrece in personalitate designul multor  camere de mii de euro de pe copertile revistelor :)! Nu ma crezi ? Uite,  am facut o lista pentru tine(pat Ikea vopsit de copac in auriu- 500 lei, saltea 200 lei, baldachin-50 lei, perdele +lenjerie la comanda ( concept suntuncopac), dulapior Ikea pictat-250 lei, lustra Ikea vopsita auriu- 150 lei, masuta nuiele reduceri Zara- 125 lei, scaun -noptiera vintage, veioza  Zara reduceri 100 ron, comoda Ikea vopsita in valurile marii accesorizata cu manere Zara( reducere)- 150 lei, fereastra vintage vopsita de copac in povestile din Santorini,  rama foto Ikea vopsita de suntuncopac- 75 lei, borcane, oale, sticle vintage decorate de copac -20 de lei, carti vintage-0 lei,   covoare reducere Zara- 140 lei, alte accesorii/decoratiuni vintage reconditionate- 100 lei. Total? Mai putin de 500 de euro!). 

Nu ai nevoie de o avere ca sa-ti construiesti oaza ta de recunostinta si liniste. Ai nevoie doar de putina imaginatie, iubire si recunostinta pentru casuta din inima ta .

Draga maslin,  vroiam sa-ti zic ca ai dat viata si baii mele si datorita tie, atunci cand sunt in cada imi este usor sa-mi imaginez ca ma scald  in valurile marii.

Eu azi sunt recunoscatoare  pentru oaza mea albastra, unde ma retrag in weekend,  si respir sarat si curat.

Oaza ta care e?

Tu pentru ce esti recunoscator azi?

Concept Soul Decor : suntuncopac 

Foto:  suntuncopac

yoga pose:  loving a blue door

hainele copacului: Livada cu Rochii

Muzica:  Greek traditional music

Inspirata :Santorini


2 Comments

Te invit in patul meu..

Play audio:

 my bed

 

Draga copac,

Te invit in ‘patul meu’. Si pe tine. Si pe tine. Si pe tine.

Nu ma intereseaza  daca esti casatorit sau necasatorit,  barbat sau femeie, gras sau slab, urat sau frumos, inalt sau scund, tanar sau batran.

Ma intereseaza daca esti destul de curajos sa imparti ‘patul’ cu mine si cu multi altii :D. Poate zeci, poate sute, poate mii. 🙂

Nu te ingrijora, ‘patul’ este foarte mare.

Salteaua este curata, verde, foarte confortabila, tare si totusi moale. Te asigur ca nu scartaie. Si daca se intampla totusi sa fosneasca, te asigur,  ca vecinii nu se supara.

As vrea sa te tin de mana, si intre atingerea noastra sa fie doar cateva fire de iarba.As vrea sa ma uit in ochii tai, nu la ochii tai.

Te rog sa nu ma intelegi gresit, nu vreau sa fac sex  cu tine.

As vrea doar sa impartim ‘patul’. Cu iubire.

As vrea sa ne cunoastem, si sa ne acceptam asa cum suntem. Sa ne respectam.

As vrea sa punem capul amandoi pe aceeasi perna, sa  ne luam in brate si sa incercam sa ne linistim problemele, durerile, dezamagirile, tristetile.  Sa ne invelim cu visurile noastre, sperantele, curiozitatile,  fanteziile.

As vrea sa citesc  prin ochii tai inainte sa adorm.

Rasfoind paginile tale, as vrea sa -mi odihnesc ochii, sufletul si mintea.

Si sa visam,  un adevar pe care l-am uitat-  ca  intre pamant si cer respiram toti la fel.

Ca suntem oameni.  Oamenii, cu care am vrea sa impartim baldachinul vietii,  unde se ‘tavalesc in cearsafurile sufletului’  fiintele noastre adevarate.

 

Eu azi sunt recunoscatoare pentru ca mi-am indeplinit o dorinta: ca mi-am improvizat la tara un pat in mijlocul naturii, unde ma voi retrage ori de cate ori voi avea nevoie sa ma odihnesc.

 

Tu pentru ce esti recunoscator azi?

 

Concept Soul Decor : suntuncopac 

Foto:  suntuncopac

yoga poze:  dreaming:)

Muzica:   Spanish Chill Out

Inspirata de:  Baldachinul vietii