Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

Joc Magia Recunostintei, Ziua 20- Aduceti recunostinta in zona inimii

inima

Buna dimineata!

Iata ca ne mai petrecem o Sarbatoare impreuna, Sfintele Pasti!  Ieri a murit tot ce era inferior in noi, iar maine vom invia ce este mai frumos, mai luminos, mai bun si armonios din noi. In inima noastra  creste mult verde in care va curge lumina, si se aude harpa ingerilor.

Acum mai mult ca niciodata trebuie sa fim recunoscatori, asa ca haideti sa ne incepem ziua cu mentionarea in scris a celor 10 binecuvantari, sa le citim  cu voce tare sau in gand,  si  sa nu uitam ca dupa fiecare motiv de recunostinta sa spunem de trei ori “multumesc”. Seara la culcare, vom lua piatra magica  in mana si vom alege cel mai bun lucru dintre cele care ni se vor intampla azi, pentru care suntem fericiti si recunoscatori.

IMG_1493dpp

TEMA NOUA-INIMA MAGICA

Tema de astazi este atat de draga mie, si se potriveste perfect Sarbatorilor Pascale de care ne vom bucura. Astazi, trebuie sa ne focalizam mintea in zona inimii, atunci cand suntem recunoscatori si spunem “multumesc”. Oamenii de stiinta spun ca atunci cand ne retragem in inima, pulsul acesteia devine mult mai armonios, fapt care contribuie la imbunatatirea sistemului imunitar si a starii de sanatate in general.

Eu clar sunt un spirit al inimii si nu al mintii, asadar iubesc sa ma intorc la inima mea ori de cate ori am nevoie.

In filozofia yogina, inima, cunoscuta drept chakra inimii reprezinta sursa de vindecare, compasiune si deschidere emotionala. Atunci cand deschidem chakra inimii ne centram mai mult fiinta, astfel incat vom gasi puterea de a ne vindeca suferintele, a  ierta,  a privi cu mai multa compasiune lucrurile, si a iubi mai mult si mai mult! Inima este sursa intuitiei si adevarului nostru. Cand invatam sa traim viata din inima nu din minte, ne vom reindragosti de noi, de tot ce ne inconjoara si poate ne vom gasi scopul.

Avem mai multe variante sa ne focalizam mintea in zona inimii: putem sa inchidem ochii si sa ne punem mana dreapta pe piept, asculdantu-ne bataile inimii dansand cu respiratia noastra si spunandu-i multumesc…….putem sa -i multumim inimii noastre conectandu-ne cu iubire la alta inima, asa cum am facut la evenimentul in parc, mai tineti minte?… sau, pur si simplu fiecare isi poate inventa propriul fel de a se conecta la inima lui.

Cu mana pe inima cititi cele 10 binecuvantari in gand sau cu voce tare, dar aducand recunostinta in zona inimii.

Va invit sa revedem videoul realizat la Roaba de cultura cu tema inimilor, va invit sa va intoarceti in inima voastra astazi, si sa gasiti puterea sa fiti mai buni, sa va bucurati de familie si sa experimentati iertarea si iubirea la cel mai inalt nivel!

Va iubesc mult  si va doresc Paste fericit! ❤ ❤ ❤

PS: daca doriti sa va alaturati jocului nostru, o puteti face oricand, dar trebuie sa incepeti cu prima zi!


Leave a comment

Joc Magia Recunostintei, ziua 4: Sanatatea magica

670px-Take-Care-of-a-Injured-Teddy-Bear-Step-2 670px-Take-Care-of-a-Injured-Teddy-Bear-Step-4 Buna dimineata,

Daca puteti, ascultati exercitiul zilei aici:

Ca in fiecare dimineata, incepeti ziua cu mentionarea in scris a celor 10 binecuvantari, cititi-le  cu voce tare sau in gand  si nu uitati ca dupa fiecare motiv de recunostinta sa spuneti de trei ori “multumesc”. Seara la culcare, luati piatra magica  in mana si alegeti cel mai bun lucru dintre cele care vi se vor intampla azi, pentru care sunteti fericiti si recunoscatori.
 
TEMA DE AZI
Tema de azi, are ca subiect magic SANATATEA. Sanatatea este cel mai de pret dar oferit de viata in fiecare zi. Chiar daca ne mai incearca din cand in cand cate o boala, noi trebuie sa fim recunoscatori pentru starea noastra de sanatate actuala.  Evanghelia dupa Matei : “Celui care are i se va mai da celui care nu are i se va lua si ce are.” Adica daca  va veti manifesta recunostinta pentru sanatatea voastra, nu numai ca o veti mentine dar o veti si imbunatati pe termen lung. In cartea sa, Rhonda spune ceva de genul ca „recunostinta este un vaccin, un atiseptic si o antitoxina”. Daca ne plangem de sanatatea noastra, daca devenim ipohondri si ne gandim la ce boli am putea avea sau vom avea, nu facem decat sa chemam aceste experiente negative in viata noastra prin legea atractiei.
Starea de azi de sanatate reflecta intocmai cat de recunoscator  v-ati simtit pana acum pentru ea.
Asa, sa incepem.
Ganditi-va la picioarele si talpile voastre, principalul mijloc de trasport si spuneti „ multumesc pentru talpile si picioarele mele”. Ganditi-va cat demult va ajuta, ganditi-va  la miracolul mersului si la libertatea de miscare.
In continuare, ganditi-va  la bratele si mainile voastre, si cu recunostinta spuneti- le cat demult le  multumiti: “multumesc pentru bratele si mainile mele”. Ganditi-va cat de importante sunt mainile si cat de mult le folositi  in fiecare zi, va permit sa scrieti, sa mancati,  sa va  imbracati , sa desenati, sa dati un telefon, sa va tineti copilul in brate…fara ele ati depinde de alti oameni.
Apoi, ganditi-va cu recunostinta la  cele 5 simturi ale voastre, si cu sinceritate, pe rand, din tot sufletul, multumiti  pentru fiecare simt in parte, vizualizand miracolele pe care le aduce fiecare simt in viata voastra:
“Multumesc pentru uimitorul meu simt al gustului”
“Multumesc pentru uimitorul meu simt al mirosului”
“Multumesc pentru uimitorul meu simt al vazului”
“Multumesc pentru uimitorul meu simt al auzului”
 “Multumesc  pentru uimitorul meu simt al atingerii.”
Toate acestea nu ar functiona fara un creier sanatos, care proceseaza in fiecare secunda milioane de informatii, asadar haideti sa multumim si creierului nostru ”multumesc pentru creierul meu” pentru ca niciun calculator sau telefon  performant din lumea intreaga nu poate concura cu el.
Mai departe, multumiti-le celulelor voastre  care va asigura viata si sanatatea, si organelor pentru ca functioneaza perfect ”Va multumesc celulele mele, va multumesc organele mele.”
 
Acum scrieti  pe o hartie mare si vizibil:
DARUL SANATATII MA MENTINE IN VIATA, si purtati aceasta foaie oriunde veti merge azi. Incercati sa o pastrati  langa voi, la vedere, astfel incat sa o puteti privi cat mai des.
Nu avem indiciu pentru maine.
f
Cam atat  pentru azi.Ne revedem maine la 9, dar intre timp, imprastiati magia recunostintei si asupra cunoscutilor vostri,  astfel incat sa fim cati mai multi cei care vom intra in joc si puterea cat mai mare. Cei care se alatura mai tarziu jocului nostru  trebuie sa inceapa cu prima tehnica, din prima zi.
f
O zi in care sa va simtiti sanatosi va doresc!
d
Ah, si poate va inspira video-ul de mai jos:


Leave a comment

De ce repetam la nesfarsit aceleasi relatii lipsite de armonie?

pattern

Draga copac,

stii cainele care se invarte in jurul cozii? 🙂
Ei bine, am multe cunostinte care se invartesc in jurul cozii iubirii neintelese, si care, se implica in aceleasi relatii lipsite de armonie la nesfarsit. Se intreaba de ce altii au mai mult noroc, de ce li se intampla numai lor sa sufere, sa fie dezamagiti sau parasiti, si spera, ca intr-un final, va aparea ca din senin un partener cu bagheta magica, care sa le ofere ceea ce ei isi doresc: iubire, intelegere, respect, fidelitate, incredere, etc..
Desi cazurile sunt diferite, totusi, ele au la baza acelasi pattern care se repeta. De obicei, aceste persoane invinuiesc partenerii sau alti factori externi, si nu isi pun o intrebare interioara sufletului lor: de ce atrag un anumit tip de parteneri? de ce cauta relatii bolnavicioase? cat de incompleti sunt ei astfel incat cauta sa umple acest gol in ceilalti? cat de dependenti sunt, si de unde vine aceasta dependenta? ce nu accepta la ei insisi, de poate respinge si pe ceilalti? ce masca poarta atunci cand se conecteaza cu partenerii lor, sunt ei insisi sau imaginea pe care partenerii ar astepta-o de la ei? se indragostesc de parteneri indisponibili pentru ca considera ca nu merita o dragoste adevarata, reala, curata?
Viata bate filmul, si la orice colt, ne invata lectia ei.

Ca in orice alta situatie, daca un lucru nu este rezolvat la timpul si locul potrivit acesta se va tot repeta la nesfarsit.
Partenerii nostri sunt oglinzile noastre. Tot ceea ce ne deranjeaza la ei, sunt de fapt, lucrurile pe care nu le -am rezolvat cu noi dintr-o anumita perspectiva. O relatie ar trebui sa ne ajute sa ne cunoastem, sa ne vedem atat partile bune cat si pe cele rele. In loc sa ii acuzam pe altii, poate ar trebui sa facem un travaliu interior si sa vedem de ce are nevoie sufletul nostru. Sufletul nostru primeste iubirea noastra, sau respingerea noastra? Daca noi nu ne iubim, ceilalti cu siguranta nu o vor face in locul nostru.
Mintea noastra ne pacaleste si ne face sa credem ca mai intai avem nevoie sa castigam iubirea celorlalti pentru a fi confortabili cu iubirea de sine, ne face sa purtam niste masti prin care sa impresionam cu ceea ce nu suntem. Mastile atrag alte masti, si tot asa..
In viata ne apar persoanele de care avem nevoie pentru a ne  cunoaste mai bine.Cand ceva nu merge bine intr-o relatie, este ca un semnal de alarma ca ceva trebuie iertat, acceptat si reparat in interior. Fie ca o relatie ne face sa suferim, ea totusi trebuie privita precum o oportunitate de cunoastere interioara. D-zeu nu ne da niciodata mai mult decat putem duce.
Asa ca daca vei observa ca niste scenarii neplacute se repeta in viata ta, in loc sa pui piept, si sa aduni furie si ura, incearca un pic sa te detasezi, sa faci un pas inapoi si sa incerci sa te intelegi si sa nu judeci pe celalalt. Iar pe tine sa te ierti. Gandeste-te cu ce ai putea sa-ti mai hranesti sufletul pentru a nu mai cauta aceasta implinire/completare/dependenta in exterior. Incearca sa te pui si in papucii celuilalt si sa te privesti prin ochii lui, sa te analizezi, si cu compasiune si iubire sa identifici ce parte din tine te respinge si implicit respinge mai departe. Incearca sa fii sincer cu tine, sa te ierti, sa te accepti, sa te iubesti.
De asemenea poti sapa un pic in copilaria ta, poate o situatia similara ai trait-o cu parintii tai, ti-a ramas in subconstient, si nu ai acceptat-o. Poate este cazul sa inchei un capitol mai vechi.

O alta concluzie ar avea la baza, legea atractiei, care spune  ca tot ceea ce apare in viata  noastra este atras de noi, si toate se intampla in relatie directa cu ceea ce gandim, intrucat orice gand este o forta, are o putere foarte mare. Daca atunci cand esti in cautarea  unei relatii te gandesti din start ca nu va merge sau vei cunoaste persona nepotrivita, pai asa va fi. Noi ne gandim prea mult la ceea ce NU VREM, nu la ceea CE VREM, si din pacate exact ce nu vrem atragem. Asa ca in loc sa te gandesti de fiecare data ca nu vrei sa te implici in relatii nearmonioase, ca nu vrei sa fii dezamagit din nou, mai bine te gandesti ca meriti sa iti intalnesti  intalniti sufletul pereche cu care sa traiesti o iubire curata.

Universul, D-zeul tau interior nu vrea sa te faca sa suferi. El te ajuta doar sa te cunosti mai bine. El vrea ca tu sa iti rezolvi patternul din radacina ta interioara pentru a -ti gasi curajul de a-l controla in exterior, prin relatiile cu ceilalti. El vrea ca tu sa traiesti in pace cu ganduri pozitive pentru a-ti oferi exact aceleasi experiente pozitive in schimb.
Incearca sa- ti identifici singur   lectia. Odata identificata si acceptata, poti lua masuri pentru ca lucrurile sa se intample exact asa cum vrei in viata ta, si vei incepe sa atragi oameni care sa te ajute sa cresti.

Nu in ultimul rand, incearca sa privesti cu recunostinta fiecare experienta din viata ta(buna sau rea), pentru ca uneori, cele mai dureroase sfarsituri poarta numele de cele mai frumoase inceputuri. ❤

Reale. Curate. Sincere. Armonioase.

Sufletul tau pereche este foarte aproape de tine:).


1 Comment

Corpul meu la doua luni postpartum

Draga copac,

Doua luni postpartum si azi s-a produs o minune. M-am uitat in oglinda si am inceput sa-mi recunosc vechiul meu prieten, corpul meu.

L-am luat in brate si i-am multumit ca a fost intelegator, rabdator, iubitor in toata aceasta perioada. Si i-am cerut scuze pentru ca imediat dupa ce am nascut, l-am intrebat cine e, al cui e, pentru ca nu recunosteam ca imi apartine burta care, inca ma facea sa par insarcinata in cinci luni.
Totusi, per total, l-am iubit si eu.
In sarcina am castigat doisprezece kg. Am lasat sase la spital si de atunci am mai pierdut doar un kilogram. Asta pentru ca,alaptand exclusiv,  am mai multa pofta de mancare ca in lunile de sarcina. Nu vreau sa grabesc cu nimic procesul de revenire completa, sunt foarte fericita ca fetita mea este sanatoasa si sunt fericita ca locuiesc in corpul meu.

Ma simt extrem de norocoasa: abdomenul s-a retras destul de bine, pielea isi recapata luminozitatea, muschii incep sa prinda si ei contur, dar nah, mai am pana la patratelele pe care le afisam in vara trecuta.
Sunt convinsa ca practica yoga m-a ajutat foarte mult toata sarcina sa accept toate schimbarile din viata mea, sa nu cunosc depresiile postpartum si sa imi mentin o minte si un corp sanatos.
Doctorul meu mi-a zis sa nu ma apuc de sport pana in trei-patru luni. Oare o sa ma omoare daca afla ca la trei saptamani stateam in downward dog sau lumanare? 🙂 . Nu lua ca exemplu ceea ce iti voi spune acum, pentru ca fiecare traieste cu experienta lui, dar eu am simtit ca pot sa ma antrenez de cand am implinit trei saptamani de la cezariana. Am simtit ca al meu corp imi spune ca este ok sa incep cu usurelul sa-l trezesc la viata. Am inceput cu exercitii usoare pentru brate  si spate cu benzile elastice, pentru ca tinand-o foarte mult pe Yana in brate, nu mai aveam deloc putere in ele, nici macar in plansa nu mai puteam sa stau. Apoi am inceput sa-mi antrenez picioarele tot cu resistance bands. De ce benzile elastice? Nu stiu, le-am gasit in recuzita sotului si pur si simplu mi s-au parut amuzante iar antrenamentul cu ele este chiar eficient. Bineinteles, am practicat si yoga in fiecare zi, dar in niciunul dintre cazuri (benzi sau yoga), nu am pus presiune pe abdomen.

Vrei sfatul meu magic referitor la revenirea cat mai rapida a abdomenului? Alapteza exclusiv, dar cu zambetul de buze si bea patru litri de apa pe zi.

Referitor la alimentatie, am primit mii de pareri si sfaturi ce sa mananc, ce sa nu mananc pentru ca laptele meu sa fie de calitate si bebele sa nu faca colici. Bineinteles ca nu am ascultat pe nimeni,ci doar de nevoile corpului meu. Iarasi, te rog sa nu iei exemplul meu decat daca simti ca rezonezi cu mine, pentru ca pentru fiecare este diferit, dar eu in principiu am avut aceeasi alimentatie ca in timpul sarcinii (peste, legume, fructe, lactate, supe, freshuri, cereale integrale, oleginoase, seminte etc). Ce-i drept, am simtit sa mananc un pic mai mult din cauza alaptarii, dar nu m-am impotrivit de niciun fel acestei nevoi. Fetita mea  este este tot timpul peste greutatea clasica si nu a avut colici niciodata.

Faptul ca am avut grija de mine prin antrenamentul regulat si stilul de alimentatie propriu, nu numai ca m-a ajutat sa-mi recuperez corpul, dar  mi-a dat  putere sa ma conectez la cine sunt acum, la noua femeie, la noua mama, la noul om.

Sunt convinsa ca inainte de multe alte nevoi superficiale, fetita mea are nevoie sa stie ca o creste cu iubire o mama care se simte bine in pielea ei: puternica, sanatoasa si care se simte frumoasa.

Inchei prin a va spune( fara sarcasm!),  ca iubesc  linia negra care inca imi strabate burta, si nu vreau sa o grabesc sa dispara. Imi aduce aminte de aceasta experienta minunata prin care am dat viata unui suflet si  care, m-a facut o femeie mai frumoasa, un om mai evoluat  si o mama binecuvantata.

O nastere nu te urateste, te innobileaza.

Namaste!


1 Comment

Sa devenim ceea ce suntem


DSC_0283

Buna Copac,

Azi am avut o reflectie: sa ramanem ceea ce suntem.

Acum ceva timp ma ciondaneam cu sotul meu pe numele fiicei noastre. El vroia sa o numim doar Anastasia eu mai simteam nevoia unui al doilea nume, dar pe care nu-l gasisem  inca. Pentru ca s-a nascut in cea de- a doua zi de Sf Ion, am auzit o soapta sa o numesc si Yana (Ioana in greaca) si se pare ca am ales bine pentru ca de curand am aflat ca are si origini grecesti…..
L-am convins intr-un final pe sot, si iata ca-mi strig  cu drag fetita Yana acum 😀   dar in fine,  nu despre asta voiam sa va vorbesc ci despre faptul ca am realizat zilele astea ca am ales pentru ea, asa cum ai mei au ales multe lucruri pentru mine. Poate nu-i place numele asta, si acum va trebui sa-l care dupa ea toata viata. Poate nu-i va conveni ca am ales pentru ea sa-i dau gauri in urechiuse din spital….Poate va comenta ca scriu despre ea pe acest blog, si tot asa…
Pe scurt, facem alegeri pentru copiii nostri, si cumva este normal, dar apoi educatorii, invatatorii, profesorii, doctorii, partenerii de viata, sefii  etc aleg si ei pentru copiii nostri si tot asa. Societatea isi da cu parerea inca de la nastere in identificarea noastra ca fiinte, a ceea ce suntem.
Nu este de mirare ca la un moment dat, nu mai stim cine suntem si nu mai stim sa ne traim propria viata ci o traim pe a altora. Suntem ceea ce altii vor sa vada.Suntem ceea ce altora le este pe plac. Suntem ceea ce pe altii ii face fericiti.  Credem ca viata noastra trebuie sa indeplineasca asteptarile celorlalti.
Poate ar trebui sa insistam sa ramanem ceea ce suntem. Poate nu ar mai trebui sa cerem permisiunea sa ne traim viata noastra si  nu versiunile celorlalti asupra vietii noastre.
Ai nevoie de curaj sa cresti intelept si sa devii la un moment dat ceea ce esti.
Si uite asa, astazi este prima zi din restul vietii tale.