Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

De ce chiar si cuplurile fericite insala?

19

Draga copac,

Era 9 fara ceva si ma indreptam inspre cei doi copacei unde ma antrenez Tai –Zi ( Tai-Chi) o data pe saptamana cu Otilik. Si cum mergeam eu la pas rapid, un miros de colonie barbateasca tipatoare m-a facut sa incetinesc pasul. Nu pot sa spun ca-mi placea. Era genul de miros care striga dupa atentie.

Am intors discret capul, si pe o banca, un domn dichisit  cu camasuta calcata bine si servieta de piele se pupacea focos cu o domnisoara foarte tanara. O fractiune de secunda am avut nevoie ca sa-i vad privirea. Era indragostit. Era pierdut in coapsele ei tzepene. Iar in ochii ei am citit admiratia. Era evident ca era genul de amor matinal interzis, inainte de sedinta cu angajatii, ca oricum “cine trece prin parc la ora aia?”

In cateva secunde mi-am facut mii de ganduri, i-am judecat cu rautate, l-am judecat pe el, cum stiu ca nu imi este permis sa fac. Vocea din mine tot striga disperata “dar cine esti tu sa-ti dai cu parerea? Vezi-ti de Tai-chiul tau!”

Dar totusi, iti spun sincer, ma durea. Am simtit golul, frenezia, ecstasy-ul  si durerea lor. Ma gandeam la fata, de ce s-ar multumi cu atat de putin? Ma gandeam la el, la cat de mult se regasea si a reinviat in ea, ma gandeam la sotia lui, care-si pregatea poate copiii fericita pentru scoala.

Ma bag ca musca in lapte, insa ma tot intreb, de ce inselam?

Sunt foarte incantata ca mi-am facut curajul sa organizez retreatul pentru cupluri, pentru ca aceasta ocazie imi da sansa sa studiez mai mult terapia pentru cupluri, intimitatea, nevoile si golurile lor. Si astfel ajung sa inteleg un pic, printre altele,  si ambele posturi cel care este  inselat si cel care inseala.

Cateodata inselam. Alteori suntem inselati de altii. Chiar si de viata. Ester Pherel, terapeut pentru cupluri, spunea ca inainte monogamia insemna sa ai un singur partener pe viata, acum monogamie inseamna sa ai un singur partener intr-un moment anume  😀

Uneori, chiar si cuplurile fercite se insala. Tehnologia este atat de ofertanta sa te ademeneasca inspre asta. Nici nu trebuie sa iesi din casa ca sa inseli. Poate nu ai atins niciodata persoana respectiv dar faptul ca ti-ai imaginat ca vrei sa o saruti este poate mult mai puternic decat ore in sir in cearsafuri de satin.

Esther spune ca in cuplu, fiecare dintre parti are doua nevoi: nevoia de siguranta si sustinere si nevoia de mister si de nou. Chiar si in cuplurile fericite. Nevoia de siguranta ajunge la un moment dat sa fie mult mai slabita decat nevoia de “experiment”, si de aceea este mai usor sa calcam stramb.

Cei care inseala vor sa se schimbe pe ei, nu pe jumatatile lor. Vor sa se simta vii.   Esther spune ca de fapt nu cautam pe altcineva, ci cautam o versiune mai buna a noastra care se oglindeste in persoana X, altcineva decat partenerul nostru. Traim intr-o perioada in care se vorbeste foarte mult despre cea mai buna versiune a ta, insa suntem foarte creativi, si uneori, putem intelege acest lucru precum o alta relatie.

Asa ca draga domn, imi pare rau daca am gandit urat despre tine. Am proiectat in tine toate fricile mele, insa am inteles acum ca tu vrei doar sa te simti mai viu, iar domnisoara te ajuta sa vezi partea asta impaienjenita din tine.

Cat despre cei care sunt inselati, adevarul este ca uneori suntem cumva parte dintr-un program. Uneori lucrurile tin de noi, insa alteori sunt in karma noastra. Uneori trebuie sa ne infruntam cu aceasta durere ca sa putem evolua. Cred ca am facut intelegeri puternice acolo sus cu partenerii nostri inainte de a veni pe pamant.

Asa ca daca este sa trag o concluzie, in urma a ceea ce spune acest terapeut,  chiar si cuplurile fericite ajung sa se insele uneori,   atunci cand una dintre jumatati se uita in oglinda si nu se mai regaseste, nu mai este fericita in pielea ei. Si pana la urma nu este vorba despre “celalalt” oricat am da vina pe el. Intotdeauna este vorba despre noi. Daca am putea mentine acea flacara vie in sufletul nostru, daca ne- am indragosti de noi in fiecare zi cand ne-am privi, daca ne-am trata cu admiratie si bunatate, atunci nu am mai avea nevoie sa aruncam lasoul in jurul nostru in speranta ca vom gasi pe cineva care sa aduca la suprafata aceste parti inecate din noi.

Esther a fost intrebata la un moment dat daca ar recomanda cuiva vreo aventura. Aceasta a raspuns ca nu ar recomanda, asa cum nu ar recomanda unui om sanatos sa faca cancer 🙂 . Insa, daca se intampla, ca si in cazul unora din cei bolnavi de cancer, este  lectie si o oportunitate sa renasca, sa invie parti uitate din ei si din partenerul de viata de pana atunci.

Uneori si eu sunt deseori intrebata: “nu iti este frica ca Misha te va insela? Petrece atat de mult timp la spital in compania altor oameni singuri”… Raspunsul meu este ca nu, nu imi este frica. Daca o va face, atunci este parte din karma lui, si va trebui sa se lupte cu aceste consecinte pana la finele vietii. Si poate si dupa 🙂

Tot ce pot face eu, este sa am grija sa-mi tin karma mea curata, sa pun capul linistita pe perna, sa ma mentin vie, iubitoare de viata, si indragostita de mine. Sa-mi zambesc in oglinda in fiecare zi, si sa-l ajut astfel prin starea mea de spirit sa vada si el cele mai frumoase parti din el.

Tot ce pot face eu este sa oglindesc in mine, partea din el pe care o iubeste.

Si vice versa. Eu cand il privesc pe el sa vad ce admir in mine.

Ps!Daca simti ca rezonezi cu mine, si ai un partener deschis sa aprofundeze mai mult, va invit in tabara pentru cupluri. Detalii aici. 


8 Comments

O zi la tara in FAMILIA Copac.

Draga copac,

as vrea sa incep postul de astazi cu adanca recunostinta pentru parintii mei, pentru toate valorile pe care ni le-au insuflat de cand eram mici, pentru unitatea familei noastre, respectul pentru radacini, iubirea pe care au sadit-o intre noi surorile, pentru copilaria frumoasa pe care ne-au asigurat-o, pentru iubirea pentru natura si animale, pentru casa de la tara pe care au construit-o cu truda pentru ca ai nostri copii sa zburde liberi in papusoi, si pentru simplul fapt ca s-au intalnit, au trecut peste cele bune dar si peste cele grele impreuna, si ca datorita lor, suntem noi azi aici si contribuim putin- putin sa facem lumea asta un pic mai recunoscatoare.

In scoala invatam ca familia sta la baza societatii. Banal, dar cat de adevarat. Istoria ne invata ca familia este rezervorul uman al omenirii, primul nucleu al civilizației, ca a însemnat stabilitate în timp si speranta pentru viitor, dar noi am cam uitat.

Acum cateva zile, mi-am invitat copacii la o duminica in FAMILIA Copac, la casa noastra de la tara ingrijita cu multa dragoste de parintii mei, si construita de acestia langa casa parinteasca a bunicilor, unde ne cataram in copaci cand eram mici, unde jucam batatura la nuntile din familie, unde ne giugiuleam la poarta cu baietii din sat(haha!), si ne juleam genunchii pe bicicletele Pegas.

Am experimentat o zi plina in FAMILIE. Am facut yoga in livada, ne-am desenat povestile vietii pe hartie, am desenat mandale dagice,am adus omagii pentru strabunii nostri, am dansat constient, am cantat mantre, am probat rochite din @Livadacurochii si nu in ultimul rand am mancat la masa campeneasca bucatele pregatite cu multa dragoste de parintii mei.

Nu stiu cum se nimereste, dar fiecare intalnire ma invata cate o lectie. Subiectul acestei escapade la tara a fost FAMILIA si pretuirea si respectul ei indifirent de circumstantele in care ne aflam. Copacii prezenti si-au luat unul lectia de la celalalt, cativa dintre acestia si-au pierdut cativa membrii ai familiei fara sa apuce sa -si impartaseasca toate emotiile, iar altii, au parintii in viata langa ei insa se confrunta cu diverse divergente. Poate a fost un motiv si un scop sa se intalneasca intre ei la masa mea, si sa realizeze, ca orice membru al familiei este sfant, si trebuie pretuit atata timp cat este in viata, acceptat si respectat, si ca, este in masura noastra, a generatiei prezente si viitoare sa corectam greselile parintilor nostri, faurind un viitor mai linistit si mai bun pentru copiii nostri.

Draga mama, draga tata, va rog sa ma iertati pentru momentele cand nu am apreciat grija si iubirea voastra, cand nu am valorificat efortul vostru, cand v-am luat in ras sau v-am adresat cuvinte grele si urate, cand nu v-am respectat  si nu v-am oferit in schimb iubirea pe care voi mi-ati oferit-o. Ceea ce sunt astazi, se datoreaza in mare parte primilor ani din viata pe care i-am petrecut la sanul vostru, unde m-am simtit in siguranta si am primit increderea si caldura de care aveam nevoie.

Pentru mine a fost o experienta minunata, sa pot contribui cu un pic, un picut in “trezirea” unor copacei in cautare de raspunsuri si de solutii, sa facem prezentul nostru si viitorul copiilor nostri un pic mai bun.

Va multumesc din inima ca mi-ati calcat pragul familiei mele, si va rog sa va respectati si sa va iubiti parintii indiferent de relatia pe care o aveti cu ei, sa aduceti acceptare si omagiu celor care v-au parasit, si sa va luati un angajament sa pretuiti actuala sau viitoarea voastra familie prin incredere si iubire fara limite, ducand lantul iubirii eterne mai departe.

Iubire si recunostinta,

din FAMILIA  Copac ❤

PS: Stiu ca mai vreti sa facem o editie, dar saraca mama, sper sa ma mai primeasca in vizita cu voi copacii, dupa ce i-am ingropat borcane la radacinile copacilor cu fricile noastre. :))))

 

 

 


Leave a comment

“Poza de familie fericita” se intretine si se lustruieste in fiecare zi

DSC_0278

Draga copac,

Asculta-ma aici:

Abia intoarsa din tabara, am ramas cu mintea si cu  inima in “talpile goale”.

Am o melodie de la Mirabai Ceiba pe care o ascult obsesiv ( dupa “A Hundred Blessings – de Rumi).
Si tot ascultand -o eu asa, se facu’ ora ca sotul meu sa plece la spital si dand sa-l pup la plecare imi spuse mai in joaca sau mai in serios ca nu ma pupa ca si-a adus aminte ca l-am suparat in tabara cu nu stiu ce prostie despre care va voi vorbi mai jos :).
Nu stiu ce mi-a venit sa-i zic, ca-l rog sa ma pupe ca niciodata nu stii daca va fi pentru ultima oara sau nu, si sa inchidem usa impacati.
La scurt timp dupa, m-a sunat sora mea, sa-mi zica ca taticul unei fetite de la mama din clasa (mama e invatatoare), a sunat-o pe mama sa-i comunice desfigurat….. ca fetita lui nu va mai veni la scoala in noul an, pentru ca a murit impreuna cu mama ei intr-un accident de masina….

Oare povestea lor care a fost? Oare ei si-au spus toate lucrurile inainte sa-si ia la revedere?

Stiti, vorbeam cu “Lamaiul”, un copac din tabara, cum ca atunci cand vezi o familie, un cuplu, aparent Happy -Joy- Joy de inramat si pus pe perete, habar nu ai ce lupta duce familia aia, si ce se ascunde in spatele unei “poze de familie“. Multa lume imi zice, vai ce norocosi sunteti, asa de perfecti, asa de poveste. Da, avem o poveste, dar ea nu este de acea perfectiune din filmele americane. Este perfecta doar pentru noi, cei doi actori din ea, in toata imperfectiunea ei, si in fiecare zi, lucram ca zambetul nostru din poze sa fie cat mai aproape de cel real din spatele ei.
Si povestea noastra are povestea ei. “Poza de familie” se intretine si se lustruieste in fiecare zi. Se mai rupe, se mai zgarie, se mai lipeste cu scotch. Fericirea se intretine, si uneori se lupta pentru ea, se lupta tare! Dar  merita.
Eu sunt impreuna cu sotul meu de 7 ani. Este omul care m-a echlibrat si m-a ajutat sa devin ceea ce sunt, iar eu la randul meu sper ca am reusit sa-l ajut sa devina ceea ce este acum.  Este cel care mi-a oferit sensul vietii mele de mama. Cum ziceam, poate la nunta el a fost print si eu printesa si poza era perfecta, dar exista si parti din relatie, aparent banale, unde incercam amandoi din rasputeri sa ajungem la un sens comun.

“Mesteacanul (sau cateodata Teiul)” meu este obsedat, dar obsedat cu ordinea si curatenia, iar lucrul asta uneori imi scoate “namaste-ul” din sarite :D. In weekendul intalpile goale, omul meu, lustruia pe jos, in camera de hotel cu prosoapele din baie, pentru ca am intrat incaltata la baie :). Iar Copacu’ are si el “bubele” lui, atat de visatoare, aeriana si atata merg cu talpile goale si prin mintea mea si a lui incat asta il scoate din sarite. Insa cel mai rau il scoate din sarite cand ii vorbesc urat, si atunci are mare dreptate pentru ca mi-o merit pe deplin. Cel mai des rad copios si ma supun regulilor staliniste de curatenie, dar alteori ma enervez atat de tare, incat ranesc prin cuvintele mele.

Foarte des vorbesc la evenimentele mele despre “Puterea cuvantului” si cum poate el schimba sau distruge o viata. Stiti, probabil ma tot repet pentru ca am nevoie sa-mi repet in primul rand mie, si sa-mi aud vocea care sa-mi spuna ca nu este ok sa lansez in univers niste cuvinte incarcate cu energie negativa si care ajung in final sa raneasca….
Ceea ce pentru mine este normal pentru el poate fi anormal si invers.
Ideea este ca, punctual cautam solutii: de exemplu acum ne ciupim grav daca mai pronuntam unul altuia cuvine urate gen : “groaznic, urat, scarbos, horror, sila, scarba etc”.

Vreau sa fiu un om mai bun. Vreau sa gasesc puterea in fiecare zi de a-l intelege pe cel de langa mine, si de a ma pune in papucii lui.
Uneori este greu, si alteori realizez cat de greu poate fi sa se puna el in papucii mei  de zapacita in talpile goale.

Insa ne-am facut o promisiune. INTOTDEAUNA, DAR INTOTDEAUNA oricat ne-am certa, si oricate cuvinte urate ne-am spune, sa fie o explozie de moment si sa sa ne impacam intr-o clipita, sa nu inchidem usa si sa nu ne culcam suparati pe perna fara sa stim ca am primit binecuvantarea celuilalt.

“Poza de familie” se intretine si se lustruieste in fiecare zi.

Rugati-va sa primiti intelepciunea de a-l intelege pe cel de langa voi. 

Spuneti ce aveti de spus acum, pentru ca nu stiti daca maine veti mai avea aceasta sansa .

Sunt binecuvantata cu o jumatate minunata. Si asa sunteti si voi cu jumatatile voastre.

DSC_9641

A Hundred Blessings – Rumi
When Love comes suddenly and taps

on your window, run and let it in,
but first shut the door of your reason,
even the smallest hint chases love away,
like smoke that drowns the freshness
of the morning breeze.
To reason, Love can only say
the way is barred, you can’t pass through,
but to the lover it offers a hundred blessings.
Before the mind decides to take a step,
Love has reached the seventh heaven.
Love has climbed the Holy Mountain.
I must stop this talk now and let
Love speak from its nest of silence.


Leave a comment

“O poveste magica”- de Maria, un copac din livada

Draga Copac,

planificasem sa scriu mai tarziu povestea Mariei, insa azi este ziua ei si m-am gandit sa-i fac o surpriza. PAM -PAM! La multi ani, Mariaaaaaa!

Pe Maria am cunoscut-o personal cand si-a luat o rochita din Livada ( Maria asteptam poze in talpile goale cum ne-ai promis !).  😀

Ei, si pentru ca eram cu Yanna dupa mine, m-a insotit la o plimbare in micul parculet de la Amzei.

Si stand noi pe bancuta am descoperit multe lucruri comune: ca iubeste la nebunie copiii, pe ai ei si pe ai celorlalti, ca este binecuvantata cu un sot minunat, ca este fericita cu ceea ce face, si nu in ultimul rand ca a avut curajul la un moment dat, sa-si ia viata in maini, sa iasa din zona de confort si sa -si inceapa propria poveste magica, o poveste simpla, simpla dar atat de frumoasa.

Maria este un copac recunoscator, cu bucuriile mici pe care i le-a dat viata:

“Iti citesc povestile zilnic…ma bucur ca te-am “descoperit” si te felicit in  felul cel mai simplu, te felicit ca iti traiesti atat de frumos viata, in lumea asta nebuna…unde alergam uneori, fara scop…dar atunci cand apar copiii, apare si scopul 🙂 si ma bucur ca scrii si in zilele in care viata nu este mereu roz, in care nu mai ai mereu putere sa fii zen…zile prin care trecem cu totii, dar care se sfarsesc frumos, langa cineva drag.
Iti voi scrie tot ce-mi trece prin suflet in momentele acestea.
Voi incepe cu momentul in care MAGIA a aparut in viata mea, acel moment este cel in care a aparut “printul meu”, jumatatea mea :).
Am avut mereu o viata frumoasa, am fost mereu optimista cu incredere in Dumnezeu si mereu am luptat pentru mai mult.
Nu am avut prea multi iubiti pentru ca nici unul, se pare, ca nu era pe placul meu…si nu vroiam sa fiu intr-o relatie de dragul de a fi…daca nu are EL, nici nu are rost sa fiu cu cineva, mai bine ma indrept spre cariera…(gandeam eu atunci) dar din pacate sufeream si ma intrebam de ce nu apare si printul meu.
Dupa un an de la moartea tatalui meu printr-o prietena comuna, care vroia sa ne faca cunostinta de vreo doi ani, unul altuia…dar se pare ca pentru nici unul dintre noi nu ar fi fost un moment bun…Eu sufeream si nu eram deloc pregatita de o relatie, el era intr-o relatie si nu putea iesi…
In luna august, putin dupa ziua mea, aceasta prietena draga se gandeste ca de ziua mea, impreuna cu prietenul ei (actualul meu sot) ma vor duce in Viena (orasul in care visam sa merg). Din seara in care l-am vazut (a fost atat de dragut si a venit sa-mi ia bagajul) m-am si indragostit de el…nici nu am putut sa dorm de emotie. august 2008
Daca pe drum nu ne-am spus nimic, in prima seara ne-am plimbat pana la 4 dimineata prin Viena, povestind si vorbind despre viata 🙂
Ne-am intors fericiti si am inceput sa fim prieteni…pe data de 5 octombie ne-am sarutat prima data si de atunci o facem zilnic  <3.
El este printul meu, jumatatea mea frumoasa, care ma completeaza si are grija de sufletul si de fericirea mea.
Pe data de 10 iunie 2010 ne-am casatorit si la cateva zile dupa nunta, am primit cel mai frumos CADOU de la Doamne Doamne…un ingeras 🙂 pe nume David, care a adus si mai multa fericire, iubire si implinire in vietile noastre. Desi ne gandeam ca vom fi parinti pe la 30 de ani, desi nu eram pregatiti din nici un punct de vedere….faptul ca a venit pe lume acest ingeras intr-un moment de cumpana…am invatat sa crestem impreuna, am invatat impreuna cum putem sa fim parinti mai buni, cum sa ne iubim si mai mult, cum sa radem mai cu foc si cum sa fim copii mereu.
Dupa doi ani si jumatate a aparut pe lume Diana, surioara cea zambareata a lui David…copilul pe care nu l-am simtit cand a crescut, cel care mereu ne pupa, ne imbratiseaza, rade, iti aduce pantofii la usa si e pregatita de plecare in orice moment.
David mi-a spus de curand ca m-a ales special pe mine ca sa-l cresc frumos, cum doar eu pot… 🙂 si in fiecare zi ma invata ca lucrurile grele dispar, uneori vin altele dar ca noi, impreuna, toti 4, putem sa facem orice 🙂
In acest timp, impreuna cu sotul meu si David, am clatit GRADINITA MAGICA, unde copiii cresc frumos, unde sunt iubiti si apreciati.
Locul unde parintii isi pot lasa copilul fara nici o grija pentru ca este inconjurat de dragoste si respect. Unde impreuna cu ei am crescut si noi. Cand am deschis, dupa lungi cautari, cand eram pe punctul de a renunta, Sfanta Fecioara Maria ( am semnat contractul pe 15 august) a adus acesta cladire de vis in viata noastra…erau doar David si Alexandra, nepotica mea…bob cu boc, copiii s-au adunat si acum sunt peste 50 de copii si parinti care ne au trecut pragul.
Locul de munca unde ma duc cu drag, unde sunt intampinata cu pupici si imbratisari, de unde invat ca cel mai bine este sa zambesti si ca daca esti suparat este cel mai usor sa uiti si sa te “joci” cu altceva…zambetul, puritatea, inocenta celor mici ma ajuta sa muncesc mult si sa nu simt, sa fiu fericita si implinita acasa si la munca.
Iar ingerasii mei ma fac sa fiu cea mai fericita persoana de pe pamant sotul meu ma faca sa ma simt cea mai iubita, frumoasa si apreciata femeie.
Sunt un om norocos pe care Dumnezeu l-a binecuvantat cu o familie MAGICA.
Multumesc mult! “
Si noi te iubim Maria, si iti dorim o viata magica alaturi de toti copiii tai magici, mici si mari :).
La multi ani, din inimi de copaci!

MEET THE TREE AND TELL YOUR STORY Daca simti ca ai si tu o poveste care ar putea inspira livada de copaci, o declaratie de dragoste, o lectie despre iertare, pasiuni, viata si iubire, te rog scrie-mi in privat, si impreuna vom creiona o vorba calda pentru comunitatea de aici. Sunt convinsa ca multi au nevoie sa auda experientele tale care definesc iubirea. Nu trebuie sa fii vreun geniu in ale scrisului, eu sunt aici sa te ghidez si sa-ti armonizez cuvintele, povestea. Mi-ar placea mult de tot sa te cunosc!

  ❤


Leave a comment

Joc Magia Recunostintei, ziua 3: Relatiile magice

relatiile magice

Namaste copaci,
n
.
Daca nu v-ati scris cele 10 binecuvantari de azi pentru care sunteti recunoscatori, nu uitati sa o faceti cat mai devreme,  iar diseara la culcare, nu uitati sa luati piatra magica in pumn si sa va exprimati recunostinta pentru cel mai bun lucru pe care il veti trai azi, urmat de cuvantul magic „multumesc”.
 
Asa, si acum tehnica noua. Va ziceam ieri ca aceasta practica vizeaza relatiile noastre cu oamenii, intrucat acestea sunt cele mai importante canale de transmitere ale magiei recunostintei. Se spune ca cei care practica recunostinta se simt mult mai conectati cu partenerii, cu prietenii lor adevarati, cu membrii familiei si se bucura de relatii mult mai armonioase in general. De asemenea, recunostinta nu numai ca imbunatateste relatiile cu persoanele din viata voastra,  dar va  schimba in bine si pe voi, va ajuta sa fiti mai intelegatori, mai rabdatori, mai iubitori si astfel micile probleme voastre vor disparea ca prin farmec.
Intrucat persoanele din viata noastra sunt de fapt niste oglinzi prin care ne putem cunoaste mai bine pe noi, daca ne lamentam la adresa acestora nu facem decat sa ne facem rau noua, conform legii atractiei, pentru ca toate gandurile asupra celorlalti se intorc inapoi ca un bumerang.
Deci, cu ziceam ieri, alegeti 3 relatii dintre cele mai importante din viata voastra, si lucrati intru’ armonia acestora. Luati cate o fotografie a fiecarei persoane, in care este singura sau cu voi, si aplicati magia.Ganditi-va la toate motivele pentru care va simtiti recunoscatori azi, pentru existenta acestor persoane in viata voastra, in timp ce priviti fotografiile. Notati pe o hartie,  5 lucruri pentru care va simtiti recunoscatori la fiecare persoana in parte. Poate fi pentru inteligenta, rabdarea, frumusetea, iubirea, grija, respectul, puterea, inteligenta, inspiratia etc ale persoanei respective, sau, pentru activitatile pe care le practicati impreuna. Inainte de orice fraza de impartasire a recunostintei, spuneti cuvantul magic “multumesc”. De ex: „ Iti multumesc Ana Dragalina, pentru ca mi-ai imprumutat biblioteca ta de carti, si astfel simt ca in fiecare zi, cu ajutorul tau devin mai inteleapta.” 🙂
Dupa ce ati terminat cu cele 3 liste de recunostinta, luati cu voi fotografiile azi si purtati-le oriunde v- ati duce.
Uitati-va cat mai des la ele, si de fiecare data cand le priviti spuneti-le “multumesc”. De ex.” Multumesc, Ana!”. Incercati sa scoateti  de cel putin 3 ori  fiecare fotografie si sa  multumiti astfel de cel putin 3 ori pentru fiecare in parte.
Aceasta practica va ajuta sa aduceti mai multa armonie in relatiile voastre. Chiar daca in jocul nostru ea va fi mentionata doar azi, voi o puteti practica ori de cate ori doriti sa va infloriti relatiile cu anumite persoane din viata voastra.
Cam atat pentru azi, ne revedem maine la 9, iar de data asta nu va dau indiciu pentru urmatoarea tehnica.
 
O zi plina de iubire azi va doresc ! ❤
Ah, si am simtit sa impartasesc cu voi acest  spot motivational privind mesajele din inima noastra:


4 Comments

Joc Magia Recunostintei, ziua 1: Enumerati 10 binecuvantari din viata voastra


penny-legate-baby-namaste1

 

Buna dimineata dragi  copaci,

Ascultati prima tema  aici: 

Va multumesc mult ca ati ales sa va alaturati mie  in jocul Magia Recunostintei inspirat dupa cartea cu acelasi nume de Rhonda Byrne. Sper ca impreuna sa ne bucuram de puterea  Recunostintei in viata noastra, care va aduce mai multa liniste, implinire, echilibru si armonie pentru fiecare dintre noi, odata ce ii identificam magia cu cele 28 de zile de practica. Recunostinta functioneaza la unison cu o lege Universala care ne guverneaza viata, si anume Legea Atractiei. Aceasta lege spune ca principiile similare se atrag si cumva noi atragem tot ceea ce gandim, vorbim si simtim.

Concret, cu cat suntem mai nerecunoscatori pentru ceea ce suntem si ce avem, cu cat ne lamentam mai mult si nu facem nimic, cu cat adoptam o atitudine negativa la lucrurile din noi si din jurul nostru, cu atat vom atrage mai mult experiente negative in viata noastra. Daca suntem recunoscatori pentru tot ceea ce traim la momentul prezent, pentru ceea ce suntem si ceea ce avem (chiar daca e loc de mtult mai bine), atunci vom atrage mai multe evenimente pline de armonie si prosperitate in inima si casa noastra. Cam asa se explica si vorbele din Noul Testament: “celui care are i se va mai da, celui care nu are, i se va lua chiar si ce are.”

TEMA 1

Haideti sa incepem jocul, cu prima tema si cea mai puternica dintre toate. Luati un carnetel, jurnal sau pur si simplu o foaie, si un stilou sau pix, asezati-va intr-un locusor unde sa aveti mai multa liniste si  ENUMERATI 10 BINECUVANTARI DIN VIATA VOASTRA, lucruri, evenimente, oameni pentru care sunteti recunoscatori si fericiti.  Pentru fiecare binecuvantare mentionati si motivul pentru care sunteti recunoscatori. Dupa ce ati facut lista celor 10 binecuvantari, cititi-o cu voce tare sau in gand, si dupa fiecare binecuvantare rostiti de trei ori cuvantul magic :”multumesc, multumesc, multumesc“.

Sa va dau un exemplu din lista mea: ” Sunt foarte recunoscatoare astazi (sau “ma simt binecuvantata astazi”, sau “ma simt foarte  fericita”), pentru inca o zi alaturi de fetita mea, pentru ca  fiecare zi alaturi de ea ma invata ce este iubirea adevarata.”

La prima vedere poate parea dificil sa gasiti motive pentru care sa va simtiti recunoscatori, mai ales daca treceti printr-o perioada mai putin linistita din viata, dar daca va luati un pic de ragaz cu voi, si daca cautati atent in arhiva inimii si mintii voastre, veti realiza ca aveti milioane de motive pentru care ar trebui sa fiti recunoscatori. Buddha spunea ceva de genul: “sa fim recunoscatori astazi, caci, chiar daca nu am invatat foarte multe lucruri, am invatat  cu siguranta ceva, iar daca nu am invatat nimic, cel putin nu ne-am imbolnavit, iar daca totusi  ne-am imbolnavit, cel putin nu am murit. De aceea sa fim recunoscatori astazi.” 🙂

Puteti incepe cu simplul fapt ca sunteti in viata astazi, si apoi, va puteti exprima recunostinta in toate domeniile,  de exemplu privind: cariera, familia, relatiile voastre, situatia financiara, starea de sanatate, pasiunea voastra, inspiratia voastra, etc sau, va puteti adresa lui D-zeu, Iubirii universale, Sinelui Suprem, Ingerului vostru Pazitor, Spiritului vostru, Naturii, etc..

Pe atat de simplu :). Asta este tot ceea ce trebuie sa faceti, dar aceasta practica trebuie repetata in fiecare zi, cat mai de dimineata in toate cele 28 de zile.

INDICIU PENTRU MAINE

Asa, si acum sa  va dau un indiciu pentru maine ca sa fiti pregatiti. Cautati o piatra!  :). Da ati auzit bine, cautati o piatra pe langa casa , in parc, pe langa un lac sau rau, pe strada sau puteti lua o piatra de la un colier mai vechi, sau orice alta piatra pe care o aveti in casa. Important este sa simtiti ca este piatra voastra, sa nu fie grea, nici prea mare astfel incat sa o puteti strangeti in pumn si sa nu aiba margini ascutite. De exemplu, eu am o piatra de cuart roz de la un lantisor vechi.

Cam atat pentru azi, ne revedem maine la 9 . Intre timp, imprastiati magia recunostintei si asupra cunoscutilor vostri,  astfel incat sa fim cati mai multi cei care vom intra in joc si puterea cat mai mare. Chiar daca vor fi persoane care se vor alatura mai tarziu, puterea recunostintei este la fel de mare, dar trebuie sa inceapa cu prima tehnica, din prima zi.

O zi binecuvantata va doresc!


Leave a comment

Armonia in cuplu are loc cand reusim sa ne exprimam in mod echilibrat cele doua principii: feminin si masculin

Draga copac,

Zilele trecute m-am certat un pic cu sotul meu. Dupa cum va ziceam, dragul de el, e putin obsedat cu ordinea si curatenia, iar eu, draga de mine, in aceasta perioada din viata, putin obsedata sa nu fac nimic, adica sa ma joc cu fetita mea, sa pictez, sa citesc si sa visez, haha! 🙂
Ce zicea omul, avea perfecta dreptate, mi-o meritam, dar el vroia sa auda din gura mea: ” am gresit, nu mai fac.” Ei bine, cu toata copaceala din mine, nu am fost in stare decat sa-i trantesc usa in nas si sa termin cu “sa fii sanatos!!”. Uneori, poti sa citesti stative de carti si sa meditezi cat vrei, ca tot nu stii sa te comporti, mai copacule!
In timp ce-mi repetam in gand “Inger, ingerasul meu”,( rugaciunea mea preferata ca  sa ma calmez ), ma intrebam, ce o fi fost in capul meu sa ma bat cu pumnii in piept asa, pentru ce? Pana la urma, doar vroia sa auda si el ca are dreptate, sa se simta barbat.
Nici nu au trecut 5 minute si amandoi am realizat ca nu am vrut sa ” lasam de la noi”, ca am gresit (el pentru atitudinea ceausista, eu pentru cea alde’ Dl. Goe), si ne-am impacat. 😀
Dar eu nu m-am oprit aici, am vrut sa-mi studiez un pic comportamentul si sa fac niste conexiuni. Si am ajuns la principiul yin si yang, la faptul ca amandoi nu am lasat in conversatia noastra sa se exprime partea feminina din noi.

In fiecare dintre noi, in fiecare lucru si situatie, exista atat principii masculine cat si feminine. Principiul feminin este exprimat prin blandete, intelegere, parte artistica, intuitie, dorinte.Este partea posesiva si receptiva.
Principiul masculin este exprimat prin logica, vointa, ratiune, putere, curaj, dorinta de afirmare si de a avea dreptate.
Concret, sotul meu s-a lasat condus doar de logica si rational, de ce e corect sau nu, adica ceea ce i-a spus mintea lui: “e murdar, e dezordine, e vina ta sotie!”. Nu a ascultat de inima lui, adica de faptul ca poate aveam si eu o scuza, un punct de vedere (gen ca am preferat sa fac lucruri mai importante ptr inima mea 😀 ?). Iar eu, am uitat de latura mea feminina pentru ca nu m-am abandonat situatiei, imbratisand in aceasta cearta, barbatul din mine.
Hermeticii fac diferenta intre aspectul de “mie” (energia feminina din noi) si “eu” (energia masculina).Adeseori, suntem blocati la nivel psihic doar in planul “eu”-mental si uitam sa ascultam de inima (“mie”). Principiul feminin este acea parte a fiintei umane care te indeamna sa te abandonezi, sa faci lucruri irationale, sa-ti urmezi intuitia, sa intri in contact cu puterea ta creatoare, sa-ti demonstrezi tandretea si blandetea. Insa, noi femeile vrem sa le dovedim barbatilor ca si noi suntem capabile de forta si curaj. Acestea, ca şi folosirea aspectului raţional al intelectului, sunt caracteristici ale principiului masculin. Principiul feminin creează ideile, iar cel masculin isi foloseste ratiunea pentru a le pune in aplicare.

Atata vreme cat bărbatul sau femeia incearca sa aiba putere asupra cuiva, respectivul nu este in contact cu propria sa putere.
Cand vom reusi sa exprimam in mod echilibrat cele doua principii, in noi si in intreaga lume, va domni armonia.

Deci draga sot, da, am gresit, nah ca ai avut dreptate, promit sa incerc sa intretin mai bine curatenia, dar si tu, mai lasa de la tine lucrurile astea serioase, si vino la joaca cu noi <3!
Inspirata si armonizata de: Lise Bourbeau