De ce iubim? De ce ne casatorim? De ce facem dragoste?De ce facem copii?De ce avem nevoie de drame? De ce suntem parasiti?
Zilele astea ma uitam la poza asta in care rad cu gura pana la urechi si mi se vede rujul pe dinti, dar nu pare ca-mi pasa si ma gandeam ca fac opt ani de relatie cu sotul meu, wow, parca nu-mi vine sa cred.
Uneori, ma uit la el cu atata iubire si imi este inca atat de drag si alteori ma scoate din sarite cu regulile curateniei casei si alte tampenii, incat imi imaginez ca am o drujba si –l tai pe el dragul meu sot mesteacan de la radacina :)). Si varianta in care eu il scot din sarite este de luat in calcul :)).
Ma gandeam ca la inceput atunci cand ne ciondaneam, puneam destul de mult la suflet ne inchideam in noi si nu invatam niciunul nimic din certurile noastre. Acum reusim sa ne detasam, sa ne privim precum niste observatori, si sa realizam ca suntem impreuna in chestia asta ca sa evoluam nu ca sa ne tragem in jos si sa pierdem timpul cu prostii.
Am invatat sa comunicam, si chiar daca comunicarea uneori este mai violenta decat ar fi expusa in cartile cu “love birds”, ea este reala, este a noastra, este autentica si ne ajuta sa intelegem chestii despre noi.
Incercam sa ne punem unul in papucii ceilulalt si ne privim si ne reflectam ca niste oglinzi. Niciodata unul nu-l poate schimba pe celalalt dar ne putem schimba noi perceptia, viziunea, atitudinea asupra situatiilor. Ne putem folosi de comportamentul jumatatilor noastre ca sa ne reflectam cele mai adanci parti din noi, parti care ne plac sau poate nu ne plac deloc .
Partenerii nostri sunt o invitatie catre evolutia noastra. Radacinile noastre se intalnesc ca sa ducem ceva mai departe. Un pic din noi, si din cei ce au fost in urma noastra.
Stii, se spune ca dragoastea este oarba, insa mie nu-mi place vorba asta. Eu vreau sa cred ca e drumul spre lumina.Mie imi place dragostea aia constienta, prezenta, vie care ma ajuta sa ma definesc, sa ma conturez, sa ma cunosc si sa cresc . Imi place dragostea care ma lasa sa fiu eu, nu ceea ce asteapta partenerul meu de la mine.
Asa ca te intreb si pe tine copacule:
Care sunt intentiile tale cand intri intr-o relatie?
Te-ai gandit vreodata ca iti schimbi partenerul dupa chipul si asemanarea ta?
Partenerul tau te ajuta sa prinzi mai multa incredere in tine?
Te respecti atunci cand esti cu cineva?
Cat cantaresti tu si cat partenerul intr-o relatie?
Cat de orb te lasi a fi in relatia ta?
Cand intri intr-o relatie esti tu sau ceea ce vrea partenerul tau sa vada?
Ce parti din tine accepti si nu accepti atunci cand esti cu cineva?
Ce ai vrea sa traiesti printr-o relatie? Ce vreti sa impartasiti?
Ce castigi in fiecare zi alaturi de jumatatea ta?
Cine esti tu si cine este partenerul tau?
Eu cred ca ne intalnim si suntem doi, ca sa mergem impreuna ACASA.
Si mai cred ca suntem impreuna ca sa ne ajutam sa ne recuperam sufletele pierdute in asteptarile celorlalti.
planificasem sa scriu mai tarziu povestea Mariei, insa azi este ziua ei si m-am gandit sa-i fac o surpriza. PAM -PAM! La multi ani, Mariaaaaaa!
Pe Maria am cunoscut-o personal cand si-a luat o rochita din Livada ( Maria asteptam poze in talpile goale cum ne-ai promis !). 😀
Ei, si pentru ca eram cu Yanna dupa mine, m-a insotit la o plimbare in micul parculet de la Amzei.
Si stand noi pe bancuta am descoperit multe lucruri comune: ca iubeste la nebunie copiii, pe ai ei si pe ai celorlalti, ca este binecuvantata cu un sot minunat, ca este fericita cu ceea ce face, si nu in ultimul rand ca a avut curajul la un moment dat, sa-si ia viata in maini, sa iasa din zona de confort si sa -si inceapa propria poveste magica, o poveste simpla, simpla dar atat de frumoasa.
Maria este un copac recunoscator, cu bucuriile mici pe care i le-a dat viata:
“Iti citesc povestile zilnic…ma bucur ca te-am “descoperit” si te felicit in felul cel mai simplu, te felicit ca iti traiesti atat de frumos viata, in lumea asta nebuna…unde alergam uneori, fara scop…dar atunci cand apar copiii, apare si scopul 🙂 si ma bucur ca scrii si in zilele in care viata nu este mereu roz, in care nu mai ai mereu putere sa fii zen…zile prin care trecem cu totii, dar care se sfarsesc frumos, langa cineva drag.
Iti voi scrie tot ce-mi trece prin suflet in momentele acestea.
Voi incepe cu momentul in care MAGIA a aparut in viata mea, acel moment este cel in care a aparut “printul meu”, jumatatea mea :).
Am avut mereu o viata frumoasa, am fost mereu optimista cu incredere in Dumnezeu si mereu am luptat pentru mai mult.
Nu am avut prea multi iubiti pentru ca nici unul, se pare, ca nu era pe placul meu…si nu vroiam sa fiu intr-o relatie de dragul de a fi…daca nu are EL, nici nu are rost sa fiu cu cineva, mai bine ma indrept spre cariera…(gandeam eu atunci) dar din pacate sufeream si ma intrebam de ce nu apare si printul meu.
Dupa un an de la moartea tatalui meu printr-o prietena comuna, care vroia sa ne faca cunostinta de vreo doi ani, unul altuia…dar se pare ca pentru nici unul dintre noi nu ar fi fost un moment bun…Eu sufeream si nu eram deloc pregatita de o relatie, el era intr-o relatie si nu putea iesi…
In luna august, putin dupa ziua mea, aceasta prietena draga se gandeste ca de ziua mea, impreuna cu prietenul ei (actualul meu sot) ma vor duce in Viena (orasul in care visam sa merg). Din seara in care l-am vazut (a fost atat de dragut si a venit sa-mi ia bagajul) m-am si indragostit de el…nici nu am putut sa dorm de emotie. august 2008
Daca pe drum nu ne-am spus nimic, in prima seara ne-am plimbat pana la 4 dimineata prin Viena, povestind si vorbind despre viata 🙂
Ne-am intors fericiti si am inceput sa fim prieteni…pe data de 5 octombie ne-am sarutat prima data si de atunci o facem zilnic <3.
El este printul meu, jumatatea mea frumoasa, care ma completeaza si are grija de sufletul si de fericirea mea.
Pe data de 10 iunie 2010 ne-am casatorit si la cateva zile dupa nunta, am primit cel mai frumos CADOU de la Doamne Doamne…un ingeras 🙂 pe nume David, care a adus si mai multa fericire, iubire si implinire in vietile noastre. Desi ne gandeam ca vom fi parinti pe la 30 de ani, desi nu eram pregatiti din nici un punct de vedere….faptul ca a venit pe lume acest ingeras intr-un moment de cumpana…am invatat sa crestem impreuna, am invatat impreuna cum putem sa fim parinti mai buni, cum sa ne iubim si mai mult, cum sa radem mai cu foc si cum sa fim copii mereu.
Dupa doi ani si jumatate a aparut pe lume Diana, surioara cea zambareata a lui David…copilul pe care nu l-am simtit cand a crescut, cel care mereu ne pupa, ne imbratiseaza, rade, iti aduce pantofii la usa si e pregatita de plecare in orice moment.
David mi-a spus de curand ca m-a ales special pe mine ca sa-l cresc frumos, cum doar eu pot… 🙂 si in fiecare zi ma invata ca lucrurile grele dispar, uneori vin altele dar ca noi, impreuna, toti 4, putem sa facem orice 🙂
In acest timp, impreuna cu sotul meu si David, am clatit GRADINITA MAGICA, unde copiii cresc frumos, unde sunt iubiti si apreciati.
Locul unde parintii isi pot lasa copilul fara nici o grija pentru ca este inconjurat de dragoste si respect. Unde impreuna cu ei am crescut si noi. Cand am deschis, dupa lungi cautari, cand eram pe punctul de a renunta, Sfanta Fecioara Maria ( am semnat contractul pe 15 august) a adus acesta cladire de vis in viata noastra…erau doar David si Alexandra, nepotica mea…bob cu boc, copiii s-au adunat si acum sunt peste 50 de copii si parinti care ne au trecut pragul.
Locul de munca unde ma duc cu drag, unde sunt intampinata cu pupici si imbratisari, de unde invat ca cel mai bine este sa zambesti si ca daca esti suparat este cel mai usor sa uiti si sa te “joci” cu altceva…zambetul, puritatea, inocenta celor mici ma ajuta sa muncesc mult si sa nu simt, sa fiu fericita si implinita acasa si la munca.
Iar ingerasii mei ma fac sa fiu cea mai fericita persoana de pe pamant sotul meu ma faca sa ma simt cea mai iubita, frumoasa si apreciata femeie.
Sunt un om norocos pe care Dumnezeu l-a binecuvantat cu o familie MAGICA.
Multumesc mult! “
Si noi te iubim Maria, si iti dorim o viata magica alaturi de toti copiii tai magici, mici si mari :).
La multi ani, din inimi de copaci!
MEET THE TREE AND TELL YOUR STORYDaca simti ca ai si tu o poveste care ar putea inspira livada de copaci, o declaratie de dragoste, o lectie despre iertare, pasiuni, viata si iubire, te rog scrie-mi in privat, si impreuna vom creiona o vorba calda pentru comunitatea de aici. Sunt convinsa ca multi au nevoie sa auda experientele tale care definesc iubirea. Nu trebuie sa fii vreun geniu in ale scrisului, eu sunt aici sa te ghidez si sa-ti armonizez cuvintele, povestea.Mi-ar placea mult de tot sa te cunosc!
te rog sa ma ierti ca nu ti-am mai soptit de multa vreme nimic aici, iar tu ai facut atatea in toata aceasta perioada: te-ai ridicat in fund, in 4 labute, m-ai strigat “mama”, apoi ai strigat “tata”, apoi ai cantat, ai gustat primele mancaruri, altele decat hrana sanului meu.
Chiar daca nu ti-am mai scris demult, iti repet a mia oara cat de recunoscatoare iti sunt ca ai venit in viata mea, in viata noastra si cate lucruri bune a trezit clopotelul guritei tale, in fiecare zi in sufletul nostru.
Mirosi a viata. Ne aduci aminte ca traim, ca suntem norocosi ca ne avem unul pe altul, si ca te avem pe tine. Ca suntem sanatosi.
Ma uit la tine cand dormi cum ti se umfla abdomenul, si inimioara ta iti pompeaza sangele miscandu-ti usor tricoul de pe piept, si nu imi vine sa cred ce miracol traiesc. Nu am fost niciodata mai fericita, mai implinita mai linistita. Merg pe strada cu tine si imi vine sa cant si sa dansez. Nu imi pasa ca ma arata lumea cu degetul. Sunt fericita, fericita tare si recunoscatoare iti sunt tie si Cerului pentru pacea ce imi este data sa o traiesc.
Stiu ca m-ai ales pentru ca ai planuri cu mine. Vrei sa ma ajuti sa evoluez, sa mai cresc un pic, sa inteleg niste lucruri, aparent banale dar totusi esentiale: cine sunt si care e misiunea mea.
Sper sa nu te dezamagesc vreodata, iar daca te voi dezamagi si nu imi voi da seama, te rog sa ma ierti.
Aveai doar 5 luni cand mi-ai spus mama, si atunci am stiut ca am meritat sa port acest nume si iti multumesc. Stiu ca atunci cand nu ma zaresti prin camera, ma cauti cu privirea, iar mirosul sanului meu inca te linisteste atunci cand esti agitata. Cand am inceput diversificarea am fost un pic trista. Stiam ca laptele meu, paraul iubirii care te-a crescut pana acum va seca din ce in ce mai mult, si va face loc “unor ambalaje” pe care le vei gasi poate “mai dulci si mai bune”.
Nu uita te rog cu cata dragoste te-am alaptat in fiecare secunda si o voi mai face atat cat vei mai avea nevoie de mine, nu uita ca prin seva mea ti-am transmis tot curajul meu, toata increderea, linistea, armonia, intelepciunea, lumina mea.
Ma uit la chipul tau angelic cum soarbe din mine pacea si parca vad un tablou cu ingeri.
Cine spune ca raiul nu este aici, in camera noastra atunci cand imi respiri cu gurita ta mica la piept si cand tu te joci asa de frumos cu noi “de-a mama si de-a tata”?
Acum o saptamana impreuna cu Aloha Kids (Octavia-educator si profesor certificat in Yoga pentru copii), am organizat impreuna un eveniment pentru copaceii mici si mari, in parcul Herastrau, la prietenii nostri de la Roaba de Cultura.
Am spus povesti, am cantat, am jucat jocuri, am dansat si desenat mandale, si nu in ultimul rand ne-am distrat cu o calatorie magica in padure unde am imitat pozitiile yogine ale animalelor din padure.
Amandoua fiind mame, am incercat sa impartasim participantilor de la eveniment cate putin din sclipirea noastra din ochi si din inima, din bucuria de a trai alaturi de copiii nostri, intr-un mod liber non-competitiv, plin de iubire si respect. Am incercat sa le povestim cat de importanta este comuniunea sincera parinte-copil inca de la cele mai fragede varste, cat de important este timpul de calitate pe care il primeste copilul in familie, si cat de vindecatoare este iubirea.
Relatia dintre copil-parinte este una dintre cele mai stranse legaturi existente pe Pamant! Chiar daca de cele mai multe ori nu aratam asta copilului, ea exista, ei o simt, dar au nevoie sa le-o dovedim, iar noi asta am facut la Yoga Fun Family.
La Yoga Fun si noi parintii am fost copii.
Multumim Love Moments pentru minunatele fotografii si Echo Kids si Magic kids pentru promovarea evenimentului.
Ca in fiecare dimineata, incepeti ziua cu mentionarea in scris a celor 10 binecuvantari, cititi-le cu voce tare sau in gand si nu uitati ca dupa fiecare motiv de recunostinta sa spuneti de trei ori “multumesc”. Seara la culcare, luati piatra magica in mana si alegeti cel mai bun lucru dintre cele care vi se vor intampla azi, pentru care sunteti fericiti si recunoscatori.
TEMA DE AZI
Tema de azi este o continuare a temei de saptamana trecuta cu Sanatatea Magica. Vom numi tema de azi: Corpul Magic si are ca scop imbunatatirea starii de sanatate dar si a fericirii noastre. Aceasta tema ne ajuta sa ne iubim mai mult corpul si pe noi traind in el.
Inainte sa incep aceasta calatorie spirituala, ma plangeam foarte des de corpul meu, si-mi induceam tot felul de boli. Tot timpul credeam ca sunt bolnava de ceva si uneori imi “inventam” si anumite dureri. Odata, stiu ca am fost convinsa ca am un nodul la colon, si cu cat ma gandeam mai des la el, cu atat mi se parea ca se mareste acel nodul. A pornit ca ceva imaginar, insa cand am ajuns la doctor, la palpare chiar a simtit ceva, ca o umflatura. Ei bine, dupa ce mi-am facut colonoscopia, si m-am linistit ca totul era ok, surpriza, umflatura disparuse.
In timp am invatat sa fiu recunoscatoare pentru sanatatea mea si sa-mi pretuiesc corpul la cel mai inalt grad. Dovada suprema de magie a corpului meu a fost pe parcursul sarcinii si recuperarea de dupa. Multe mamici vad aceasta perioada precum o boala, insa eu am incercat sincer, sa o ridic in slavi la maxim. Mi-am iubit corpul si am fost recunoscatoare pantecelui meu fertil din primul moment in care am aflat ca sunt insarcinata. L-am respectat, si nu numai ca am avut grija de mine cu o alimentatie corespunzatoare si miscare aproape zilnica, dar m-am mandrit cu el, si i-am multumit de fiecare data cand ma uitam in oglinda. Am vrut ca fata mea sa aiba o mama sanatoasa, in bratele careia sa se simta in siguranta si iubita. Am vrut sa stie ca mama ei se simte frumoasa pentru ca si ea sa-si doreasca sa imbratiseze acelasi frumos: frumosul unui corp viu si sanatos in care sa traiasca fericita. In aceasta perioada am inteles ca al meu corp chiar este magic, si surpriza a fost ca mi-a raspuns pe masura: desi am avut cel mai maricel copilas din maternitate, la doua luni si jumatate corpul meu era aproape la fel ca cel de inainte de sarcina. Acest episod, m-a facut sa cred cu adevarat ca sunt un Mare Magician!
Atunci cand corpul nu se simte bine, este normal sa nutresti sentimente negative fata de acesta, cum ar fi ingrijorarea, frustrarea, critica sau teama. Din pacate aceste sentimente nu ne ajuta sa ne insanatosim. Daca te plangi prea des de corpul tau, daca il critici, risti sa te imbolnavesti sau sa iei in greutate contrar vointei tale. Stiu ca nu este usor sa fii recunoscator pentru sanatatea ta atunci cand corpul nu arata exact cum iti doresti, te doare si iti e bolnav, dar chiar si cel mai mic strop de recunostinta amplifica fluxul de vitalitate.
Cand ma gandesc la oameni care sunt recunoscatori pentru bolile pe care le-au avut, pentru ca le-au fost profesori, prima persoana care-mi vine in minte cu mult drag si respect esteCosmina, o femeie indragostita de sanatate, a carei poveste abia astept sa o impartasesc cu voi intr-un articol viitor.
Asa, intre timp, ce trebuie sa facem:
Sanatatea din trecut: gandeste-te la top momente magice din copilaria ta, cand te-ai simtit cel mai sanatos si mai fericit;
Sanatatea din prezent: gandeste-te la starea de sanatate din prezent, si alege cinci functii corporale care se afla intr-o stare perfecta de sanatate, si carora le esti recunoscator, si repeta pentru fiecare cuvantul magic multumesc
Sanatatea din viitor: alege un aspect corporal pe care doresti sa il imbunatatesti, gandindu-te la starea lui ideala. Exprima-ti recunostinta pentru starea lui ideala. De exemplu, daca doresti sa lucrezi pentru greutatea ta, gandeste-te la greutatea ideala cu care ai fi fericit si fii recunoscator pentru tine in aceasta ipostaza.
Bineinteles, daca ne confruntam cu o boala, asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne tratam si la medici, ci pur si simplu sa ne imaginam pe noi, inainte de toate cel mai bun doctor magician care poate produce miracole cu propriul corp.
Cam atat pentru azi.Ne revedem maine dimineata, dar intre timp, imprastiati magia recunostintei si asupra cunoscutilor vostri, astfel incat sa fim cati mai multi cei care vom intra in joc si puterea cat mai mare. Cei care se alatura mai tarziu jocului nostru trebuie sa inceapa cu prima tehnica, din prima zi.