Suntuncopac

Suntuncopac si sunt aici pentru tine la studioul meu


Leave a comment

“Chiar funcţionează afirmaţiile pozitive?” de Ana un copacel din Livada

sdr_HDRB

Cred că în topul lucrurilor care mă fac să simt că nu am suficienţi ochi să-i dau peste cap este când cineva intră cu bocancii în viaţa mea să îmi explice „adevărul lor” şi cum au ei dreptate şi „vezi Doamne, eu nu”. Pe vremuri m-aş fi enervat, acum pot să zâmbesc şi să trec mai departe ca şi cum nu am auzit nimic, doar mi-a trecut o gâză pe lângă ureche.

Aşa s-a petrecut de curând când doi domni au intervenit aşa, din senin să mă înveţe nişte chestii.

Unul a ţinut să îmi spună că LUI I SE PARE aiurea ce fac eu (nu mai ştiu ce făceam exact) şi mă certa şi s-a supărat foarte tare că eu nu am vrut să îmi asum „critica”.

In primul rând, ce „i se pare cuiva” nu trebuie neapărat să mi se pară şi mie şi am această opţiune să consider că fiecare are dreptul la opinii, dar eu nu sunt obligată să le primesc şi să mi le lipesc de frunte. Mi s-a urat să rămân în bula mea roz şi am râs mult, de parcă bula mea roz e naşpa, e foarte mişto şi miroase a frangipani.

Astăzi ştiu foarte bine faptul că toate complimentele, dar şi „criticile” nu au legătură cu mine neapărat, ci cu filtrul personal al celui care le emite. Daca cineva îmi spune: „Vai, Ana eşti superbă!” deşi îmi creşte aşa puţin pipota de bucurie, revin cu picioarele pe pământ destul de rapid şi îmi amintesc că doar persoana respectivă mă vede aşa. În acelaşi timp, Gigel consideră că nu sunt „chiar aşa superbă”, ba chiar poate să îmi facă o listuţă cu vreo câteva defecte.

Ce fac eu cu aceste informaţii? Nu mare lucru, pentru că am ajuns la nivelul în care eu ştiu foarte bine cum sunt (nu am investit în dezvoltare personală ani de zile degeaba) îmi ştiu şi părţile bune şi pe cele mai puţin bune şi nu am nevoie de validare sau „critică constructivă”  de la oameni pe care abia îi cunosc.

Cine este în măsură să îmi dea sfaturi? Persoanele cărora le cer eu acest lucru, oameni pe care îi admir, le respect opinia şi mai ales, care ştiu că nu mă iau pe ocolite. Însă, chiar şi atunci, am opţiunea de a alege ce fac cu informaţia, să mi-o asum sau nu.

sdr

Al doilea domn, foarte simpatic şi drag mie de altfel, nu mi-a spus o opinie de-a lui, ci o certitudine de-a lui… şi anume că afirmaţiile sunt un fel apă de ploaie şi nu sunt aşa de utile. Dacă „afirmi dorinţe” nu te ajută cu nimic. Aici chiar era să pic de pe şezlong. Say what?

Şi în acest caz, consider că fiecare are dreptul la opiniile lui şi chiar că are dreptate. Atât timp cât el are această credinţă şi spune plin de certitudine că „afirmaţiile sunt apă de ploaie” pentru el chiar aşa o să fie.

Însă, în cazul meu (şi al multor alţi oameni), afirmaţiile au fost puternice, atât de puternice că mi-au schimbat viaţa.

Aşadar, am ales să explic ce înseamnă pentru mine afirmaţiile, de ce le consider puternice şi de ce nu mă despart de ele de ani de zile.

În primul rând chiar şi Biblia spune „la început a fost cuvântul”, eu cred în inspiraţia biblică şi în general în maeştrii spirituali (singurii maeştrii de fapt, nu toţi închipuiţii care au făcut un curs şi au devenit maeştrii peste noapte), aşadar mă inspir din viaţa lor. Dacă El a creat prin cuvânt, şi noi suntem creaţi după chipul şi asemănarea Lui, atunci ghici ce? Şi noi dăm viaţă realităţii prin cuvinte.

Nu o să devenim ceea ce emitem fix azi, însă în timp, după ce afirmaţia devine încărcată de sentimentul tău că ce spui tu este real, chiar dacă în formă fizică acum nu vezi, în momentul acela tu creezi.

Concret, putem lăsa teoriile şi să dăm exemple palpabile. Doi ani de zile îmi spuneam în sinea mea că este imposibil să îmi dau demisia şi să mă mut în Bali. Credeam asta, afirmam asta şi fix asta se întâmpla.

Într-o zi însă… am decis să mă întreb:

Bine, dar cum ar fi totuşi să fac asta?

Tot nu aveam răspunsurile. Mult timp m-am întrebat asta. Apoi, într-o zi luminoasă am afirmat pur şi simplu: Îmi dau demisia şi plec în Bali. Eram în acelaşi stadiu, nu se schimbase nimic, fără plan, fără resurse, fără nimeni care să mă ajute sau să mă susţină, ba dimpotrivă. Dar eu repetam această afirmaţie obsesiv, ştiam sigur că în Martie, peste 6 luni, plec în Bali.

Ei bine, suntem la doi ani distanţă de acel moment şi afirmaţiile mele mi-au adus tot ce aveam nevoie, curaj, resurse, idei şi am plecat în Bali. Lucurile s-au aşezat pentru mine, am revenit şi în ţară, am revenit iar în Bali şi acum ştiu sigur că dacă eu scot pe gură ceva obsesiv – Universul mă ascultă. Că se plictiseşte şi vrea să scape de mine sau pentru că am eu credinţa în afirmaţii foarte puternică, nu ştiu… dar mi-a demonstrat asta şi nu cercetez.

Această credinţă a mea în afirmaţii mi-a fost demostrată de asemenea la majoritatea cursurilor la care am participat aici. Ai frici? Fă afirmaţii contra lor! Ai chakrele blocate? Fă afirmaţii care să le deschidă! Ai visuri? Fă afirmaţii că s-au petrecut deja.

Ba chiar, am auzit la un curs, ceva ce eu făceam deja fără să ştiu, şi anume că muzica pe care o ascultăm este foarte importantă şi ne influenţează activ viaţa. Intuitiv, ştiam că nu vreau să ascult melodii triste gen Adele – Someone like you. Serios acum, de ce ar asculta cineva o melodie aşa patetică? Şi mai ales cum să cânt despre faptul că un ameţit iubeşte pe altcineva? Când mă supără cineva ascult Toni Braxton – He wasn’t man enough şi sincer, chiar îmi creşte spiritul şi vibraţia şi tot ce vrei. Ei bine, am primit confirmarea, iar, că afirmaţiile, indiferent că sunt făcute voit sau involuntar, ne afectează viaţa.

Scriu acest articol acum, când m-am întors de la cacao ceremony unde am cântat:

I am blessed, so blessed, I am limitless, limitless.

Pe bune că am început să cred asta despre mine după doar 5 minute de cântat. Imaginează-ţi ce se poate întâmpla dacă îţi repeţi asta în fiecare zi.

Ce pare o afirmaţie în vânt la început, devine o realitate personală în timp.

Minunea este că avem o alegere. Noi alegem ce ne spunem şi ce dăm voie să devină adevărul nostru personal, credinţa noastră. Afirmaţia noastră de fiecare zi. Crezul nostru.

Nu te sperie puţin acum să spui despre tine: „Ce grasă sunt!”, „Ce urât sunt!”, „Nu am niciodată bani!” şi mai ştiu eu ce nebunii? Eşti ceea ce spui. Eşti afirmaţiile tale!

Afirmaţiile mele s-au perfecţionat în timp, tot studiez valoarea lor de ani de zile.

Câteva secrete?

Afirmaţiile trebuie făcute doar la timpul prezent şi fără negaţie – Se evită negaţiile,  pentru că mintea noastră nu pricepe cuvântul „Nu” şi la prezent pentru că dacă spunem “Vreau să fiu sănătoasă” rămânem doar cu vrutul. Trebuie o certitudine: “Sunt sănătoasă!“.

Afirmaţiile se fac încărcate de emoţie – Când spunem „Am un corp sănătos şi frumos” ne punem în acel sentiment de mulţumire, recunoştinţă că avem un corp sănătos şi armonios. Afecţiunile nu o să dispară peste noapte şi nici nu o să facem pătrăţele pe abdomen în 2 zile, însă afirmaţia va aduce schimbări în abordarea noastră faţă de corpul nostru. Vom atrage răspunsuri şi vom înţelege motivele pentru care s-a îmbolnăvit, ce vrea să ne spună prin boala sa, de ce îl hrănim geşit, de ce îl pedepsim prin alimentaţie care nu îl ajută. Odată înţelese aceste motive, ne schimbăm şi noi, se schimbă acţiunile noastre şi implicit şi corpul nostru.

Afirmaţiile nu se contrazic – Dacă azi spui „Sunt iubit şi apreciat” dar mâine te suceşti şi te critici şi îţi repeţi că nimeni nu te iubeşte şi nu observă motivele pentru care meriţi să fii apreciat, mintea ta preia ultima ta afirmaţie. Nu e deloc complicat, ca un sofer de taxi, dacă schimbi comanda o să accepte ultima ta adresă, dacă te răzgândeşti de 3, 4 ori, o să fiţi ameţiţi amândoi şi fără niciun rezultat.

Nu există studii care să certifice că obiceiurile se schimbă în 21 de zile, aşa cum auzisem un zvon, aşadar afirmaţiile trebuie să devină mantre zilnice. Nu le spunem doar când avem chef. Sunt o investiţie în viitorul nostru. Le oferim atenţie şi dedicaţie ca unei plante care trebuie udată în fiecare zi.

Dacă tu crezi în ele şi le dai valoarea ta de adevăr absolut, nu conteză ce cred ceilalţi.

Tu eşti grădinarul care creşte planta, nu cine se uită pe geam şi îşi dă cu părerea ca să se afle în treabă. Tu o să te bucuri de rezultatele credinţei tale.

In decursul anilor, afirmaţiile mele au suferit destule modificări încât să fiu foarte mulţumită de rezultat. La workshopul  din Bucureşti (în jur de 30 Iunie) o să împart cu tine afirmaţiile care pe mine m-au ajutat să mă iubesc mai mult, să mă accept aşa cum sunt, să am încredere în mine şi în viitorul meu, dar mai ales să atrag oamenii potriviţi şi experienţele benefice pentru împlinirea misiunii mele pe pământ.

Abia aştept să ne cunoaştem şi să plantăm seminţele unui viitor luminos.

Cu iubire, Ana!

O găseşti pe Ana aici: www-anadragalina.com

IMG_20190419_223630


Leave a comment

Sunt Andreea si uneori sunt o fricoasa!

CRINA(April22,2019)-67

Acum ceva timp am tinut un workshop extrem de prietenos despre frici si a fost senzational. Am inceput speechul cu “Namaste, sunt Andreea copac, si cu toata pregatirea interioara si exterioara uneori sunt tare fricoasa”. Am vazut lumina si mirare in ochii lor pentru ca se asteptau probabil sa le spun ca sunt un maestru al puterii si curajului si nu stiu ce inseamna aia frica. Adevarul este ca stiu, si stiu asta la fel de bine ca tine! Nu imi mai este rusine de mine atunci cand imi este frica, am inteles ca sunt si eu un om ca tot omul si nici nu am de gand sa fiu vreun sfant fara frici. Iubesc viata, iar frica este parte din ea, si este frumoasa atunci cand o controlam noi pe ea nu invers.

La workshop toate fricoasele din noi ne-am desenat fricile, le-am dansat, le-am plimbat, ne-am jucat cu papusile fricilor, le -am botezat dandu-le porecle, am ras de ele si cu ele. Ne am imprietenit cu ele si cu acea parte din noi care nu se lasa sa simta frica, ne-am imprietenit cu vulnerabilitatea. Fetele nu mai stiau la ce workshop au venit: era oare un workshop despre frici sau despre prietenie si bucurii? Adevarul este ca toate emotiile sunt fatele ale aceleiasi monezi, si toate sunt parte din evolutia noastra.

Pe mine frica m-a impins sa las totul in spate si sa incep noua misiune in dezvoltare spirituala cu voi. Deci …. cum sa nu-i multumesc?

Frica este un raspuns vital pentru pericolul fizic sau emotional, este bine inradacinat in evolutia noastra. Atunci cand se naste un copil are doar 2 frici, conform renumitei terapeute Marisa Pee – Frica de a fi scapat  si frica de zgomote puternice, nu ne nastem cu alte frici. Asadar  majoritatea fricilor noastre sunt atasate de noi pe parcurs. De la nastere pana acum, in functie de experientele pe care le-am avut, cu familia, cu prietenii, cei din cercul nostru apropiat – toti ne-au incurajat fricile pe care le putem avea astazi ca adulti.

Frica de judecata, abandon, de a nu fi suficienti, de esec, de nou, de a fi ranit, de respingere, de durere, de dezamagire, etc.

Datoria noastra cea mai importanta pe pamant este sa descoperim ce frici avem si sa le aflam lectiile, sa le imbratisam si sa le eliminam pe parcurs. Nicio persoana nu va putea sa fie vreodata complet lipsita de frici, de aceea este un proces pe care trebuie sa  il acceptam si la care sa lucram constant. Si nici nu cred ca am vrea asta, ar fi boring asa-i?

Nu este util sa intoarcem spatele fricilor noastre, dar nici sa le rascolim pe toate, pentru ca oricum nu se vor termina niciodata, ele vor aparea mereu, una cate una la momentele cheie din viata noastra.

Fricile noastre ne formeaza si au un rol atat de important in viata noastra pentru ca  atrag oamenii si situatiile care ne pun oglinda in fata si ne tipa: “Hei! Asta este frica ta! Ce ai de gand sa faci in legatura cu asta!?”

Din cauza lor renuntam sa mai incercam un proiect care ne aduce bucurie, din cauza lor renuntam sa dezvoltam o relatie cu cineva, pentru ca posibilitatea de a fi raniti ne sperie prea tare, din cauza lor nu ne traim viata la adevaratul ei potential.

Si ajungi sa te intrebi – Cum putem sa ne luam puterea inapoi?

Este o alegere sa iti fie frica, de orice – de lansarea unui proiect, de iubire, de a pleca in lume de nebun, de critici, de viitor, de ce spune lumea, de succes, de viata, de moarte etc.

Am auzit de curand la un curs ca atunci cand nu vrei sa vorbesti despre ceva, de fapt cu acel lucru trebuie sa incepi si acelui lucru trebuie sa ii oferi atentia ta. La fel si cu frica, daca iti este frica de ceva, acolo ai de lucru nu de fugit si evitat.

Datoria noastra este sa descoperim cauzele acelor frici, de unde au pornit, ce le-a determinat si sa vedem ce credinte stau in spatele lor si apoi usor, usor sa le acceptam si  sa le dezintegram amintindu-ne ca, de fapt, noi suntem cei care le dam putere.

A le privi drept in ochi, inseamna de cele mai multe ori a descoperi ca nu sunt de fapt toate adevarate si cu siguranta nu atat de puternice precum le alimentam noi. In mare parte egoul nostru ca sa ne protejeze le inventeaza.

Schimbarea vine cand incepi sa iti schimbi dialogul interior si le trasformi din frici in mici piedici pe care cu siguranta poti sa le sari.

Care este cel mai groaznic lucru care se poate intampla daca lumea te judeca? Afla ca de fapt nimanui nu ii pasa ce fac ceilalti, sunt majoritatea ocupati cu propriile frici si temeri. Si daca esti judecat cine o face? Si daca te judeca cu ce te afecteaza real pe tine? In general, cu nimic.

Oamenii care au reusit sa faca lucruri marete a fost surzi la critici si comentarii, si-au urmat inima, au avut curaj si au reusit.

Care este cel mai groaznic lucru care se poate intampla daca esti parasit( frica de abandon)? Afla ca nimic, de obicei cand cineva pleaca din viata ta face loc pentru ceva mai bun si mai folositor pentru tine.

Care este cel mai groaznic lucru care se poate intampla daca nu iti iese un proiect? Afla ca este doar o lectie si ce va urma dupa aceasta experienta iti va fi si mai benefic.

Cand ai o frica, ai si o alegere, poti sa o lasi sa te cuprinda si sa fie o provocare si o certitudine pentru tine sau poti sa o desfaci rational si sa vezi ca de fapt nu este atat de puternica precum ii dau tu valoare sa fie. Dupa ce ii gasesti provenienta, aminteste-ti ca vei fi bine, este ok, totul o sa iasa bine pentru tine.

Fricile te tin in loc, nu te lasa sa cresti si de fapt ele au rolul sa te invete ceva, sa te provoace sa te dezvolti si sa evoluezi.

Marisa Peer spune foarte frumos: “Singurul lucru de care trebuie sa iti fie teama este frica in sine”.

Alege sa iti construiesti un viitor nou si sa atragi situatii si oameni potriviti pentru tine, eliminand o parte din fricile tale si descoperind ca esti mai curajos decat credeai!

Daca simti ca pe cont propriu este dificil, iti pot fi alaturi in aceasta calatorie. Adica te voi sustine!

Hai sa descoperim impreuna ce poti face atunci cand alegi sa nu iti mai fie frica!


Leave a comment

Sa te lasi inlocuit & despre sincronicitate de Andreea si Adrian

60399423_2300491230214005_5681460383567577088_n
draga copac,
“Abia ma intorsesem din Bali si urma intr-o saptamana sa plec in retreatul in Italia. Imi facusem o gasca superba de femei cu care urma sa petrecem ceva timp impreuna, multe dintre ele stiam ca vin special pentru mine, nu erau nici din Bucuresti si abia asteptam sa contribui la un pic de motivatie, relaxare si incredere in viata lor, a noastra.
In aceasta perioada nu m-am simtit prea bine insa  si cu o zi inainte de retreat am aflat ca nu mai pot sa plec ca trebuie sa ma intrenez pentru perfuzii dimineata si seara intrucat aveam o sinuzita acuta cu risc. Un milion de ganduri in acelasi timp, printre care chiar ma gandeam sa -mi fac singura perfuziile dar totusi sa plec in retreat ;)). Apoi m-am linistit si mi-am spus “faca-se voia Ta!”. Iar voia Lui era sa iau o pauza, pentru ca pusesem intr-adevar multa presiune pe mine in ultimul timp.
Cumva in toata agitatia aia din cap, in toata panica ca “ce o sa fac?” , am gasit liniste si mi-a rasunat ideea ca este oki orice s-ar intampla, este oki sa fiu de inlocuit, ca lucrurile merg si vor merge si fara mine si ca totul porneste de la energia mea mai departe. Am vizualizat cum fetele vor primi cu intelegere vestea si l-am vizualizat pe colegul meu Adrian facand treaba minunata in locul meu. M-am vizualizat pe mine cumintica beneficiind de tratament, relaxandu-ma si lasand vindecarea sa se produca. Am binecuvantat lipsa mea si am avut incredere ca totul va fii bine. Este minunat sa-ti mai lasi haina Egoului din cand in cand care crede ca doar el poate face cel mai bine lucrurile, care vrea sa controleze si sa -si planteze tentacolele de caracatita peste tot. Am avut incredere, m-am aruncat in “Ce o fi, o fi”. Si mai departe am anuntat fetele, l-am anuntat si pe Adrian si logistica din Italia si intr-o zi avea sa fie organizat un nou retreat, fara mine.
A fost o lectie frumoasa pentru mine sa inteleg ca totul este trecator, nimic nu este stabil, ca este oki sa te lasi inlocuit  si ca energia curge indiferent de forma ei, insa este aceeasi superba si divina. “ Andreea.
Adrian:“Dacă vrei să obții un rezultat diferit e bine să faci ceva diferit. Pentru ca ceva nou să apară în viața ta, atunci ar fi bine să îi faci loc. Astea sunt concluziile mele după aproape o jumătate de an în care mă sforțam să continui o colaborare de care trăgeam cu dinții. Am acest obicei, când intru într-o relatie, într-un proiect parcă sunt hipnotizat și nu mai îmi dau voie să văd altceva. Este și o parte bună aici, desigur, însă atunci când manifești mai multă curiozitate, deschidere spre lucruri și experiențe noi, ieși din tunelul unidirecțional și vezi că există o sumedenie de posibilități pentru a face același lucru, unele chiar mai bune decât cele pe care le aveai tu inițial.M-a lăsat inima cu greu și am anulat două retreaturi într-o zi. Știam totuși că este bine ceea ce fac, chiar dacă în mod rațional părea că este o mișcare greșită pe tabla de șah a vieții. Zis și făcut… Am postat atunci în story-ul meu că ”Nimic nu este întâmplător și Totul are un Scop!”. Da, este o convingere a mea și cred totodată că mă ajută.A doua zi mă sună  Andreea Copacul , o femeie pentru care port multă admirație pentru că îi cunosc puterea interioară și exterioară și îmi cere să îi țin eu locul în retreatul în trulli Italia retreatul care urma sa inceapa intr-o zi pentru ca a facut o sinuzita acuta. M-am simțit pur și simplu copleșit să văd cât de frumos și de darnic este Universul… De fapt, motivul pentru care eu renunțasem la acele retreaturi este că nu mă consideram suficient de bun pentru a organiza de unul singur un retreat și dădeam vina ca toată lumea pe faptul că ”nu am timp”, ”am prea multe de făcut”, ”de ce să fac eu asta”. Universul, Dumnezeu, mi-a dat un șut în fund efectiv și mi-a arătat nu numai că mă pot descurca de minune dar pot improviza și gestiona într-o zi totul. Pe scurt, este important să avem încredere în forțele noastre proprii și să ne deschidem spre nou, să lăsăm vechiul în urmă și să ne luăm lecțiile de acolo, să avem încredere în oamenii de lângă noi și în Dumnezeu… că el știe foarte bine ce e bine pentru noi. Nu zic că făcusem Ishwara Pranidhana o săptămână la rând continuu, în fiecare seară ”Doamne, îți las ție grijile mele, gândurile mele, nemulțumirile, business-ul meu. Doamne îți las ție deciziile și alegerile mele spre binele meu cel mai înalt.” Si uite asa am ghidat in Italia un retreat magic alaturi de 16 femei intelepte care nu numai ca au fost extrem de flexibile si au acceptat schimbarea si lipsa Andreei, dar s-au si adaptat au lucrat cu sufletul lor si am legat o frumoasa prietenie.”
60668595_1045683442309042_4239035371423268864_n
Ce vrem sa va spunem amandoi este sa va abandonati in bratele Universului. El chiar stie binele vostru Suprem si le aranjeaza inspre beneficiul tuturor, chiar daca da, uneori mintea nu vrea sa inteleaga si actiunile sunt contrar asteptarilor.
…..si uneori este benefic sa te retragi, sa spui nu pot sau nu , sa inchizi capitole pentru ca altele noi sa -si faca loc.
Namaste,
Andreea& Adrian


Leave a comment

Despre dragostea traita cu sinceritate, dincolo de definitii – de Iulia Anastasia

60863991_1309088452590095_6456439175741702144_n

 

“Dar cine a zis ca dragostea trebuie sa curga de la sine, fara conflicte, fara intrebari, fara sa-ti pui la indoiala sinele si propriile valori? Cine a zis sau ne-a bagat in cap ca dragostea trebuie sa fie din start un izvor de pace si liniste absoluta? Cine a zis ca dragostea e simpla si ca nu trebuie sa ne puna intrebari fundamentale? Cine a zis ca dragostea nu e menita sa ne schimbe? Daca stai sa te gandesti ca pana si un simplu trezit de dimineata, la o ora mai matinala, presupune atat efort… Ca e nevoie de snooze, uneori de mai multe snooze-uri repetate ca sa te trezesti intr-un final maraind, chiar daca e o zi frumoasa si stii ca te asteapta tot felul de experiente minunate.

Pentru mine, metafora asta a trezitului de dimineata e tare potrivita pentru starea de indragostire. Pentru ca eu asa simt, ca dragostea te gaseste mereu nepregatit si ca orice noua dragoste prespupune un mare risc, de a te face una (vrei, nu vrei) cu tot ce inseamna alta fiinta, la toate nivelurile: valori, credinte, dorinte, cutume, prejudecati, limite si dorinta de a depasi aceste limite. Dincolo de chimia presupusa implicit de dragostea trupeasca, raman ca o mare necunoscuta toate cele enumerate anterior. O mare necunoscuta, pe care, daca iti dai voie sa o traiesti plenar, nu ai decat de castigat.

Si nu ma refer aici la rezultatul final, la acel ….”si au trait fericiti pana la adanci batraneti”, ma refer la simplul fapt ca e tare minunat sa te vezi oglindit in celelalt si sa inveti din experienta asta lucruri despre tine. Lucruri care erau acolo, desigur, dar care, pentru a ti se revela, aveau nevoie exact de o anume fiinta care sa le trezeasca si sa le manifeste in tine. Si este foarte posibil sa nu-ti placa ce gasesti acolo, in oglinda. E foarte posibil sa te superi, sa te enervezi, sa-ti pierzi rabdarea, sa ti se para mult prea greu (ca doar dragostea e usoara, nu?!), sa vrei sa pui stop experientei asteia de dragoste pentru ca o simti ca pe o durere. Pai cum poti oare sa simti altfel decat o durere o experinta care te provoaca sa dizolvi parti ale egoului tau pentru a face loc altei fiinte in viata ta? Si sinelui tau divin, pana la urma.

Spun asta pentru ca am parte exact de aceasta experienta acum in viata mea. Si nu, nu mi-e deloc usor si mi vine sa fug, si chiar am fugit de cateva ori. Am apasat inutil butonul de snooze, doar, doar…. Numai ca, ce crezi? De fiecare data cand am fugit, am fost trasa inapoi, tot de sufletul meu, care isi doreste cel mai mult sa integreze experienta dragostei, oricat de dureroasa ar fi ea pe moment. Pentru ca realizez ca nu experienta in sine e dureroasa, ci ceea ce imi arata clar despre mine. Adica propriile pareri preconcepute, niste standarde conditionate social, niste valori mai mult sau mai putin ale mele. Cu alte cuvinte, ma sperie propria relativitate, ma sperie puterea schimbarii guvernate de iubire. Si stii ce fac? Ma las in voia dragostei mele si imi dau frau liber sa-i invat toate lectiile. Gowing with the flow is not easy. Dar eu cred ca merita.

Hai sa-ti marturisesc ceva. Am fost ranita in trecut. Foarte ranita, exact asa cum ai fost si tu. Mi se pare ca e important sa recunoastem ca toti am fost raniti in dragoste, in mai mica sau mai mare masura, in functie de cum ne-am lasat, in functie de ce am avut nevoie in acel moment al evolutiei noastre si in functie de cat de mult ne-am dorit sa tragem de o situatie pentru a o face “a noastra”. In aceeasi masura, mi se pare important sa extragem fiecare propriile concluziiii ale dezamagirilor din trecut, sa vedem si sa intelegem de ce ai ajuns acolo si la ce ne-a servit. Pentru ca, in mod cert, propriul sufletul a cautat si a avut nevoie de experienta respectiva, tocmai pentru a scoate ce e mai bun din tine.

Stii foarte bine ca e tare usor sa te simiti dezamagita in dragoste. Pentru ca atunci cand esti si iti dai voie sa fii indragostita esti in cea mai vulnerabila stare posibila. Iti pui sufletul pe tava si speri sa fie la fel si de cealalta parte, speri sa fii apreciata pentru asta si, nu in ultimul rand, speri sa nu fii ranita. Toate (si toti) ne dorim asta. In aceeasi masura, toate ajungem sa fim de cele mai multe si in repetate randuri ranite si dezamagite. Iar intrebarea care ne macina sufletul dupa este: ce facem de aici incolo? Cum ne ferim de suferinta in dragoste si cum putem, in acelasi timp, sa reusim sa ne dam frau liber ca sa ne indragostim din nou?

Ultima mea experienta in dragoste nu este in niciun caz nici cea mai minunata, deloc cea mai importanta, nici cea mai proverbiala posibila. Este pur si simplu experienta mea dintr-o relatie de 7 ani, din care cred ca poti sa tragi cateva concluzii si poti castiga o perspectiva in plus la nivel relational.

N-o sa-ti ascund faptul ca a a fost o relatie toxica, profund conflictuala, in aceeasi masura in care era profund afectiva si sexuala. Existau foarte multe diferente intre noi, de ordin intelectual, cultural, relational, social si spiritual. Cu toate astea, existau multe similitudini ce cantareau, la vremea respectiva, mai greu in balanta pentru mine: rani similare din copilarie, structuri afective compatibile, ce au creat o aviditate de afectiune reciproca. Aceasta relatie s-a terminat, din pacate, cu distrugerea casei mele si cu amenintari cu moartea din partea iubitului meu.

Asa ca, am decis o vreme sa ma inchid din punct de vedere al dragostei, sa trag obloanele si sa rezist cu stoicism in umbra lor. Ce crezi ca s-a intamplat? Avand in vedere ca toate experientele la care rezistam, persista, m-am trezit din nou indragostita. Fara sa cer si fara sa vreau. Pur si simplu a venit peste mine valul acesta al dragostei noi, cu multe intrebari, indoieli si conflicte la pachet. Care nu-mi fac deloc viata mai usoara, dar sincer, nu cred ca rolul dragostei in viata noastra e sa ne faca viata mai usoara, ci sa ne faca sa fim mai noi.

Si am mare noroc ca sunt un copac si ca am parte de o comunitate de copaci minunata, in care pot sa ma expun in toata vulnerabilitatea mea si stiu ca nimeni nu ma judeca. Si uite asa invat si eu sa nu ma mai judec si sa nu mai judec. Si e un proces permanent, sa las tot ce e sa fie si sa nu mai incerc sa etichetez sau sa bag experientele in cutiutele mici ale mintii mele care cu asta se ocupa.

Las mintea la o parte, ca stiu ca ma minte si las experientele sa curga exact asa cum vin ele si sa ma aduca mai aproape de sinele meu divin.”

De un copacel din Livada – Iulia Anastasia


Leave a comment

Îndrăznește să Visezi! – de AdrYang

59720892_1090677221132932_7696208741594562560_o

“Și eu, la fel ca tine, am trecut prin varii experiențe de viață iar unele mi se păreau efectiv imposibil de depășit. Cu fiecare, greutate, suferință, durere și lacrimă am ajuns doar mai aproape de mine, de Sinele meu cel mai Înalt.

Așadar, cine sunt eu? Sunt ceea ce mi-am dorit să devin!

Într-o altă ordine de idei, eu nu sunt nici măcar realitatea din prezent, sunt propriul meu vis, visul unui băiat de 24 de ani, ușor temător și anxios care se trezise spiritual și știa pur și simplu încotro să apuce. Pe la acea vârstă mi s-a trezit Sinele și l-am lăsat să îmi netezească Drumul meu Dharmic. Mulți au impresia că a fost o călătorie ușoară, că nu am avut piedici și rezistențe. Vreau să îți mărturisesc că a fost exact invers. Majoritatea prietenilor și cunoștințelor mele m-au pus în fața acelor cuvinte dureroase pe care nu numai că le auzim cu toții, ci și începem să le credem:

Nu poți!

Nu o să reusești niciodată!

Ești prea visător!

Ești nebun!

… și da, chiar aveau dreptate!

Eram un visător! Una dintre CHEILE VIETII este UTOPIA prin care Viața vine să ne spună:

”Orice realitate a fost mai înainte un vis. Visurile tale se materializează doar dacă ai încredere în ele! Fii un visător, fii un nebun, un nebun de iubire, un nebun de lume!”

Iată că am îndrăznit să visez! Iată că am avut curaj să văd totul într-un mod diferit decât era văzut de ceilalți și asta m-a scos din mediocritate. Chiar ieri, un prieten a extras acest card la intenția lui de a înțelege care este mesajul Vieții în legătură cu visul lui, un proiect de suflet. Am ramas cu toții uimiți și ne-a pătruns un sentiment de contopire cu Întregul.

Da, lumea aceasta este o lume creată de visători, de acei oameni care au îndrăznit să creadă într-o viziune, într-un țel ambițios, înalt și plin de lumină. Această lume este a acelora ca ei. Această lume este a acelora ca tine, cititorule, care ai poposit pe acest blog și ți-ai dat voie să faci un pas înainte pe Drumul Vieții tale.

Dacă arhetipul lui SHIVA ne aduce VIZIUNE și INTENȚIE, atunci arhetipul lui SHAKTI este acela care umple cu energie și emoție.

Cele două ingrediente de căpătâi ale tale, Visătorule, sunt:

  1. SENS: să știi ce vrei și încotro te îndrepți
  2. ENERGIE: să pui energie și plăcere în ceea ce faci

Nu există un know how ideal al împlinirii viselor, există doar Visători care cred în puterea viziunii lor.

Mult sens, energie și mai ales iubire îți doresc pe Calea ta!

Pe Adrian il gasesti aici: https://adrianbajenaru.ro/


Leave a comment

Mindset de succes – de un copacel din livada Andreea Teodor

50000454_360582378103083_2170286136180604928_n

Să fii antreprenor sau freelancer nu este tocmai ușor, mai ales la început. Nu pentru că banii s-ar face greu, ci pentru că adesea căutăm răspunsurile mai degrabă în afara noastră decât înauntrul nostru.

Acum 3 ani când mi-am început business-ul citeam tot ce îmi pica în mână despre marketing, adversiting, sales funnels, branding, SEO, Facebook Ads sau finanțe. Nu zic că aceste aspecte nu sunt importante, dar din experiența mea aș zice că orice business de succes începe cu mintea noastră, nu cu planul de afaceri.

Când am decis că vreau să îmi construiesc singură un business online, nu aveam mai nimic: nici bani de investit în business sau să angajez colaboratori, nici experiență pentru că abia ce terminasem facultatea, nici prea multe cunoștințe despre cum ar trebui de fapt să arate un model de business, cum să îmi setez obiectivele sau cum să am o strategie pentru ele. Aveam un vis și știam că îl pot face să meargă pentru că pentru că mă simțeam plină de sens și fericită când visam la valoarea pe care o pot oferi prin serviciile mele.

Am învățat rapid că dacă vreau să am succes, trebuie să încep cu mine, mai exact cu felul în care gândesc. Așadar, am început să mă întreb:

  • Care sunt valorile mele și cum pot eu să trăiesc mai în armonie cu ele?
  • Ce îmi doresc cu adevărat și ce o să îmi aducă asta? Cum mă voi simți când ajung acolo?
  • Cum arată ziua mea ideală? Cum arată săptămâna mea ideală? Care este venitul meu ideal? Câte ore pe săptămână vreau să lucrez? Cu ce fel de persoane?
  • Care sunt fricile mele cele mai mari? De ce NU sunt ele de fapt adevărate? Și dacă totuși unele dintre ele ar fi adevărate, ce pot face în cazul în care cel mai rău lucru se întâmplă?
  • Care este relația pe care eu o am cu mine? Cred că merit abundență? Cred cu adevărat că merit să fiu plătită pentru serviciile mele? Mă respect și cer exact prețurile pe care eu știu că le merit?
  • În ce fel îmi autosabotez singură potențialul? Ce credințe limitative nu mă mai servesc și mă țin în loc? care este povestea pe care eu mi-o spun mie pentru care nu am încă succes?

 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care eu am răspuns de-a lungul anilor. Mi-am dat seama că nu putem ajunge nicăieri dacă nu lucrăm mai întâi cu noi înșine, dacă nu scăpăm de credințele și poveștile care nu ne mai servesc. Și mai important decât orice, trebuie să acceptăm că este normal să cerem ajutorul și să nu încercăm să facem totul singuri. Cele mai importante investiții pe care eu le-am făcut în business au fost de fapt investițiile în mine: am început să fac coaching, să merg ocazional la terapie, să investesc în cursuri de devzoltare personală, facă fac yoga și meditație la studio, să merg la workshop-uri și evenimente despre mindset și autocunoaștere, să fac theta healing și să lucrez constant cu toate fricile și credințele care mă țin în loc.

La 23 de ani am reușit de una singură să creez de la zero un business de succes în doar câteva luni. Atunci am realizat că succesul nu este despre a munci până îți sar capacele 14 ore pe zi sau despre a te autodovedi iar și iar. Succesul pleacă din mintea noastră, din acele obiceiuri micuțe pe care le facem zilnic. O rutină zilnică simplă precum afirmațiile pozitive, scrisul în jurnal, yoga, meditația sau coaching-ul te aduc mai aproape de tine și de visele tale.

Nu subestima niciodată puterea minții tale, căci de acolo pleacă totul.

Namaste!”

 


Leave a comment

Retreat Transformational Bali – Octombrie 2019

CRINA(April22,2019)-56

Retreat transformational in Bali
Zeita minunata! 
Am ajuns la cea de-a 9 – a editie a Magicului Retreat din Bali. 
Am fost printre primele care au adus retreaturile din Bali in Romania si la fiecare editie am descoperit si mai mult ce putem aduce nou pentru tine, ca experienta ta sa fie completa si capabila sa iti transforme viata. Nu o spunem noi, ci cei peste 350 de participanti din ultimii 3 ani.
Te invitam sa te alaturi acestei experiente exclusiviste si transformatoare dedicata cunoasterii, dezvoltarii personale, vindecarii si eliberarii.
Bali Retreat este gandit in mod principal sa determine acceptarea si  transformarea ta in varianta ta cea mai buna. 10 zile dedicate sufletului, mintii si trupului tau. Este “once in a lifetime experience” ce va sadi semintele persoanei ce ai visat toata viata sa fii. Vei pleca mai puternica, mai curajoasa, mai motivata, plina de inspiratie, mai creativa, mai pozitiva si mai ales cu o perspectiva noua asupra vietii.
Incantata deja? 
CRINA(April22,2019)-80
Mai avem multe vesti bune pentru tine!!!
Vei petrece 10 zile in hoteluri de 5 stele si vei experimenta in fiecare zi: 
Workshop-uri de dezvoltare personala si spirituala –  Subiecte: Iubire de sine, incredere, intelegerea emotiilor, vindecarea relatiei cu parintii, convingeri limitative, procesul iertarii, abundenta, feminitate, eliberare emotionala si altele. Aceste workshop-uri au la baza studii in terapii de eliberare emotionala, heart coaching, tapping EFT, transe de relaxare metoda Silva,  psihologie, NLP, counselling, theta healing, etc.
* Introducere in diverse tehnici de meditatie– zilnic vei practica diferite metode si tehnici de meditatie- meditatie silent, activa, dinamica, ghidata, diferite meditatii OSHO. La sfarsitul retreat-ului vei fi pregatita sa iei cu tine acasa o practica bine stabilita. (Crina este initiata in meditatia Sahaj Samadhi si meditatie transcendentala, iar Andreea e facilitator certificat de meditatii si terapii Osho, transe de relaxare Silva si metoda Ho’oponopono.)
Clase de yoga zilnice – nu conteaza daca esti incepator. Crina si Andreea sunt profesori certificati de Yoga Alliance si te vor initia in diferite tipuri de yoga – clase de hatha, ashtanga, Iyengar, vinyasa, yin yoga si kundalini.
Group coaching – cel mai mult invatam impreuna si una de la cealalta. In retreat-urile MBJ sedintele de grup coaching sunt cel mai puternic instrument pentru dezvoltarea personala.
Ceremonii speciale de curatare si deblocare – agni hotra, temple stravechi, water cleansing – unul din cele mai puternice procese de eliberare.
Vizite – orezarii, cascade, ashram, sat balinez, temple.
Si mai ales… vei avea parte de aceasta experienta completa alaturi de un grup cu inimile deschise sa te primeasca si sa iti ofere multa iubire. In toate grupurile s-au format prietenii pe viata, asa ca nu ezita sa vii chiar si singura.
Bali Retreat nu este doar o incursiune dedicata spiritualitatii, claselor de yoga, meditatie si dezvoltare personala, nu este nici o vacanta relaxanta, unde vei face masaje, te vei bronza si vei vizita locuri turistice toata ziua (poate sa contina si aceste elemente).  In primul rand, acest Retreat este o calatorie catre sufletul tau. O noua cale catre tine, unde te vei cunoaste si mai bine, vei evolua si te vei transforma, in timp ce te vei relaxa, vei rade, iti vei face prieteni, vei cunoaste viziuni noi, iti vei gasi linistea, vei redescoperi ce te face fericita, ce isi doreste inima ta si mai ales, vei descoperi darurile pe care le porti dupa tine, dar de care nu profiti la adevaratul lor potential.
Este un cadou pe care il oferi persoanei cea mai importanta de pe pamant – TU.  Acest Retreat este despre tine, pentru tine si construit pentru transformarea ta.
 
Si ti-am mai spus ca in fiecare retreat, si noi si participantii, am contribuit la construirea unui after-school pentru copiii balinezi? O sa ai ocazia sa ii cunosti si tu pe copii si chiar sa participi la schimbarea viitorului lor.
De ce Bali? 
Putem sa iti spunem milioane de motive – de la plajele virgine, lanurile de orez, healerii care fac minuni in viata celor care cred, lectiile de simplitate si recunostinta oferite de oamenii de aici, pana la mirosul de fericire si bete parfumate care se simt la orice pas.
Insa noi am ales acest loc pentru energia sa. Bali este World Purification Center si este pe lista locurilor cu cea mai inalta vibratie energetica din toata lumea.
Bali este magic pentru ca nimeni care paseste aici si ajunge in locurile “potrivite” pe acest taram mirific, vrajit cu praf de stele nu se mai intoarce acasa la fel. Iar noi am gandit Retreatul ca tu sa nu ratezi aceste locuri.
Nu trebuie sa ne crezi pe cuvant, hai cu noi si vei simti toate acestea pe propria piele!
Esti pregatita pentru Transformational Retreat in Bali?  
Coordonatori:
 
Andreea  Copacu’
CRINA(April22,2019)-94
Speaker motivational, consilier in dezvoltare personala,  certificated conscious heart / meditation, Coach instructor 200 de ore Yoga Alliance certificat in Bali Indonesia, terapeut EFT eliberare emotionala, Terapeut Matrix Reimprinting, Terapeut Theta Healing, Terapeut medicina cu ingeri, Face Reader & Angel Cards reader, Facilitator  Meditatii Active OSHO ( certificata OSHO Grecia), Facilitator transe de relaxare Metoda Silva.
Toate acestea au venit dupa 14 ani de experienta in marketing si comunicare ocupand funcții de conducere atunci cand a ales sa comunice cu sufletul sau si al tau. Blogul sau suntuncopac.com cumuleaza peste 1.700.000 de vizitatori in 5 ani si a reusit sa fie un deschizator de drumuri in zona feminitatii, recunostintei si a dezvoltarii personale.
De asemenea Andreea aduce pastile frecvente de relaxare la Antena 1 si ProTV. Este designer de rochite boeme in Livada cu Rochii si colectionar de ii iar in rest, zambeste la soare, merge in talpile goale si imbratiseaza copaci la orice pas.
Andreea iubeste viata.
Crina 
CRINA(April22,2019)-104
Instructor YOGA atestat de catre Yoga Alliance, certificare in counselling, Chakra healing, Chrystal therapy, NLP Core skills, Hypnosis, Yogaa sutras certification, Initiere Meditatie Sahaj Samadhi, TM Meditation;
CRINAApril222019-88-683x1024
Cand: 3-12 octombrie 2019
Pret: 1480 euro, suma integrala se achita in doua transe – la inscriere se achita avansul de 400 euro
Facilitati:
– Transfer de la si catre aeroport
– Cazare în camere duble
Vom fi cazati pentru 6 nopti într-o locatie superba luxurianta, de 5 **** ,  in mijlocul junglei din Ubud-oraşelul din Eat, Pray, Love, iar ultimele 3 nopti le vom petrece la plaja într-un resort de lux pe malul marii de unde poti admira cele mai frumoase apusuri.
– Doua mese pe zi (mancare vegetariana, bauturi non-alcoolice)
– Excursii si transport local
CRINAApril222019-91-1024x683
Ce nu include pretul retreatului:
-Biletul de avion – fiecare participant este responsabil de achizitionarea biletului de avion. De obicei, viitorii participanti isi cumpara acelasi bilet de avion ca sa calatoreasca impreuna.
-Asigurare medicala
-Activitati optionale care nu sunt mentionate in programul retreatului
-Tips-uri
*** Conditii si termeni de plata. Avansul de 400 euro in LEI se achita prin transfer bancar in contul firmei Suntuncopac SRL ( asteptam datele pentru pentru factura). Confirmarea locului se va face doar prin plata avansului.
 
Suntuncopac srl
 
CUI 36222083 J40/8510/2016
Address Eugeniu Carda 5-7 apt 6, room no 5
BanK ING Victoriei
Bank account RO82INGB0000999905991998 La descriere sa scrii te rog activitate de relaxare!
 
Restul sumei se va plati direct in Bali, primind de asemenea factura. Avansul se pierde in caz ca te razgandesti si nu-ti gasesti inlocuitor.
 
Acest retreat este realizat in parteneriat cu compania de turism balineza – NOMOR INDUK BERUSAHA (NIB) 8120119081787 – MY BAREFOOT JOURNEY (M.B.J) PMDN
Pentru a afla mai multe detalii, va rog sa ne contactati printr-un mail sau mesaj pe pagina de facebook/instagram.
sdr